Las aici însemnările pe care le-am făcut în vara asta la mare, fiindcă aşa mi-ar fi mai la îndemână să le revăd mai târziu. Nu consider că au vreo valoare intelectuală.
Category Archives: logica
A sketch of my projects
Alte insemnari (2)
Logic and its Philosophy
E titlul unul volum pe care l-am editat impreuna cu Iulian Toader. Tocmai a aparut online, se gaseste aici.
In timpul liber,…
Ma gandeam la “extraordinar de interesant” si “neobisnuit de interesant” (pornind de la ceva spus la un moment dat de fiul meu). Mi se spune, sa zicem, ca o intamplare e extraordinar de interesanta. Inteleg: “Pentru majoritatea lucrurilor interesante, y e mai interesant decat acele lucruri.” si, datorita regulii “Orice y care e ‘mai F’ decat ceva (care este F) este F.”, conchid ca acea intamplare e interesanta.
Pe de alta parte, daca mi se spune ca o intamplare e neobisnuit de interesanta, inteleg ca faptul ca acea intamplare e interesanta este neobisnuit. Daca acea intamplare nu ar fi interesanta, ar fi lipsit de sens sa mi se spuna ca faptul ca este interesanta e neobisnuit, de unde conchid ca intamplarea respectiva e interesanta.
Dar prima concluzie am tras-o in virtutea unei relatii de consecinta logica, in timp ce pe a doua am tras-o in virtutea relatiei dintre o afirmatie si presupozitiile acesteia.
Si asa ajung la un leitmotiv al filosofiei analitice – forma gramaticala ascunde forma logica. 🙂
La tribunal, in bucatarie si pe terenul de fotbal
Sa luam un caz simplu. Are loc o crima. Specialistii aduna evidente, le interpreteaza, pe baza lor e arestat criminalul, aceiasi specialisti depun marturie, instanta constata faptele, apoi da o decizie, pe baza acesteia criminalul isi executa pedeapsa. Nu ar fi ciudat sa privim separat doar ceea ce s-a spus in acest caz?
Continue reading La tribunal, in bucatarie si pe terenul de fotbal
Reprezentari formale ale actiunilor, destinatari, observatii lingvistice, retrageri si preveniri
Davidson reprezinta formal actiunile ca un tip special de evenimente – cele care au agenti. In Situation Semantics (vezi, de pilda, textul lui Keith Devlin, actiunile, inclusiv actele de vorbire, sunt un tip de situatii. In cercetarile din inteligenta artificiala, atat cat am vazut, modelul cel mai influent e cel propus de Hudson Turner in Polynomial-Length Planning Spans the Polynomial Hierarchy. Acolo, pe scurt, actiunile sunt tranzitii de la o stare la alta.
Inferente s. a.
Reiau cateva idei pe care n-as dori sa le pierd din vedere:
– E important sa vorbim despre actiuni si persoane care actioneaza, chiar daca acest fel de a vorbi ar fi in intregime traductibil intr-un discurs despre procese naturale. Acest fel de a vorbi ne da o intelegere a vietii noastre pe care celalalt fel de a vorbi nu ne-o da.
– Toate actiunile omenesti au o componenta conceptuala intrinseca. In acest sens, vehicolul gandirii noastre sunt actiunile noastre (fie si actiunile doar simulate). In primul rand actele de vorbire, desigur, dar nu numai acestea.
– Exista legaturi intre actiunile noastre de comunicare si actiunile noastre care nu au un rol in comunicare.
– Unele dintre aceste legaturi sunt conceptuale / logice. Pentru a le scoate in evidenta trebuie sa arat cum pot fi aplicate o serie de concepte logice domeniului actiunilor omenesti.
Insemnari despre negatie
Fie urmatorul act de vorbire:
(P) Iti promit ca voi veni maine la tine.
Acesta poate fi negat in doua feluri:
(1) Nu iti promit ca voi veni maine la tine.
(2) Iti promit ca nu voi veni maine la tine.
Despre traversarea corecta la semafor (si alte insemnari)
In cate feluri pot sa traversez gresit la semafor?
– trec pe rosu -> E limpede ca am gresit.
– trec printr-un loc in care nu exista semafor -> Nu as spune ca am traversat gresit la semafor, ci ca nu am traversat la semafor.
– trec printr-un loc in care exista semafor, dar nu si trecere de pietoni (exista semafor pentru masini, probabil) -> Am traversat la semaforul gresit. Sau s-ar putea spune ca a fost o greseala sa traversez pe acolo.
– traversez si apoi imi dau seama ca nu aveam ce cauta pe cealalta parte a strazii -> Am gresit traversand la semafor. A fost o greseala sa traversez.
– trec pe verde, fara sa fiu atent la semafor -> Intr-un sens, am traversat corect. Dar nu am facut tot ce trebuia pentru a traversa corect la semafor (nu m-am asigurat ca semaforul arata verde inainte sa trec).
– sunt atent la semafor, astept sa se faca verde, dar traversez inainte sa se faca verde -> Am traversat gresit fiindca nu m-am abtinut sa traversez atata timp cat era rosu.
– astept sa se faca verde, ma abtin sa traversez, dar incep sa trec abia cand semaforul pe verde clipeste -> Nu am traversat gresit, dar puteam traversa mai bine.
– trec pe verde, dar nu pe trecerea de pietoni -> Am traversat gresit la semafor fiindca am traversat gresit.
– cand ma hotarasc sa traversez e verde, asa ca nu mai astept sa se faca verde si nu ma abtin sa traversez -> Nu am traversat gresit la semafor.
– traversez pe verde, dar nu ma asigur ca nu vin masini -> Daca trebuie sa ma asigur ca nu vin masini la orice traversare, atunci am traversat gresit.
– trec pe verde pana la jumatatea trecerii, dupa care ma intorc -> Nu am traversat.
– traversez pe verde, dar e vorba de o trecere pentru pietoni iar eu merg pe motocicleta -> Nu am respectat regulile de circulatie. S-ar putea spune ca nu am traversat cum trebuia (mergand pe jos, pe langa motocicleta) sau ca am traversat prin locul gresit sau la semaforul gresit, desi, intr-un alt sens, am traversat corect la semafor.
– am inceput sa traversez pe rosu, asteptand in continuare, in timp ce traversam, ca semaforul sa arate verde -> Nu am traversat corect la semafor fiindca nu m-am abtinut sa traversez atata timp cat semaforul arata rosu.
Continue reading Despre traversarea corecta la semafor (si alte insemnari)