La sfârșitul anului trecut am ținut o scurtă prezentare cu acest titlu în cadrul conferinței Reformation and Modernity (Bucharest, November 17-18, 2017).
Am folosit aceste slide-uri.
Înregistrarea audio a prezentării e aici.
Category Archives: filosofia religiei
Random notes
There is nothing which I would claim to be true (or even acceptable) here, so I should not be quoted on any of the following lines. I wrote them down just to reflect on some topics (personal identity, responsibility, obligations, existence of God, theology of atonement, actions, intentions, reasoning, having a concept etc.) in my spare time. I am not posting these thoughts here because they could be of any use to someone else. It is just that I do not see why I should refrain from posting them here for my own use.
A sketch of my projects
Continuarea postului precedent
In ce sens poate fi o greseala morala inevitabila? Pana la urma, e vorba fie despre o actiune pe care eu o realizez, fie despre una pe care aleg sa nu o realizez (desi ar fi trebuit sa o fac). Trebuie sa existe loc pentru o alegere, pentru cursuri de actiune alternative. Altfel, cum se mai poate vorbi despre responsabilitate?
Un argument de factura kantiana pentru existenta lui Dumnezeu
Am tinut o prezentare cu titlul asta in cadrul cursului de vara Ştiinţă, religie şi filosofie (ediţia a II-a): TEISM VS. ATEISM. Slide-urile sunt aici, la incercarile mai vechi fac trimitere in acest post. Din pacate, in cadrul discutiilor de dupa prezentare mi-am dat seama ca argumentul meu are doua probleme (cel putin):
- Ideea unei greseli morale inevitabile si de neiertat nu e prea convingatoare. Mie exemplul lui Speer mi se parea limpede. Poate e o chestiune de denumire. “Inevitabil” e ambiguu, putand insemna “in principiu inevitabil” – ceea ce pare sa elimine orice raspundere (morala sau de alt fel) -, sau “inevitabil de fapt, pentru o anumita persoana, intr-un anumit moment al vietii”. Am incercat sa renunt la exemple si sa analizez un pic ideea respectiva. M-am gandit la cateva cazuri: (a) o greseala e inevitabila pentru nu cunosteam anumite efecte (pe termen lung, eventual) ale actiunii mele la momentul la care am realizat-o (desi as fi putut sa ma informez mai bine); (b) o greseala e inevitabila pentru ca actiunea prin care as fi putut sa o previn trebuia facuta in trecut; (c) la sugestia lui Matei Ghimis, o greseala e inevitabila pentru ca nu aveam, atunci cand am facut actiunea, acea viziune morala pe care am ajuns sa o am mai tarziu. Lista nu e completa. Problema nu mi s-a parut fatala, dar lucrurile s-au complicat un pic.
- Alexandru Dragomir mi-a spus ca o anumita inferenta din argumentul meu “nu face click”. M-am gandit un pic si mi-am dat seama ca are dreptate. Chiar daca o persoana accepta posibilitatea unei GMIN si accepta si ca daca ar face o GMIN, atunci nu si-ar mai putea atinge scopul (excelenta morala si implinire spirituala), ar putea raspunde in felul urmator: “Stiu ca e posibil sa ma calce o masina atunci cand merg sa cumpar paine. Iar daca m-ar calca o masina, atunci nu as putea sa-mi ating scopul. Dar de aici nu reiese ca daca imi propun sa cumpar paine (nu printr-o intamplare), ar fi mai rezonabil sa cred ca exista ceva care mi-ar salva viata in cazul oricarui accident de masina. E rezonabil sa actionezi pentru a reduce riscurile de a nu-ti atinge un obiectiv (in fond, oamenii incearca tot timpul sa reduca riscurile unor GMIN). Nu se vede, insa, de ce ar fi rezonabil sa crezi ca exista ceva care ar putea elimina un risc pe care tu nu-l poti evita.”. Aici mi se pare ca e o problema mai serioasa pentru argumentul meu. M-am gandit la cateva moduri in care l-as putea modifica, dar inca nu am ajuns la o concluzie.
Insemnari despre iertare
Spunem uneori ca am iertat un caine care a spart o vaza sau ca o anumita institutie a statului ne-a iertat. Nu vreau sa sustin ca aceste feluri de a vorbi sunt neaparat gresite, dar cazurile care mi se par interesante sunt cele in care o persoana iarta o alta persoana.
Pentru aceste cazuri, s-ar putea pune intrebarea: “Ce anume trebuie sa faca o persoana pentru a ierta o alta persoana?”
Asumarea responsabilitatii
Pot fi agentul unei actiuni pentru care nu sunt dispus sa-mi asum responsabilitatea? Da, bineinteles, altfel nu s-ar putea spune ca trebuie sa-mi asum responsabilitatea pentru o actiune.
Dar exista situatii in care se poate spune ca trebuie sa-mi asum responsabilitatea pentru actiuni pe care nu le-am facut eu. Un director de santier trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru greselile muncitorilor pe care ii coordoneaza.
Existenta lui Dumnezeu – un dialog imaginar
Am incercat sa mai dezvolt un pic ideile de aici, aici si aici. Am scris un mic dialog, fiindca am vrut sa ma lamuresc mai bine. E in engleza, dar nu dintr-o fandoseala. Pe de o parte, uneori mi se pare ca lucrurile devin mai limpezi atunci cand ma gandesc la ele in engleza. Pe de alta parte, nu stiu de ce, dar ma simt mai in largul meu vorbind despre Dumnezeu in engleza. In orice caz, nu mi-am propus sa public vreodata acest text. M-as bucura sa pot scrie la un moment dat ceva publicabil pornind de la el, dar nu stiu cand o sa fac asta.
Excelenta morala, implinirea spirituala si existenta lui Dumnezeu
Excelenta morala si existenta lui Dumnezeu (2)
Ar fi trebuit sa spun, poate, ca argumentul imaginat de mine e din familia argumentelor morale pentru existenta lui Dumnezeu. Eu asa il vad, cel putin.
Continue reading Excelenta morala si existenta lui Dumnezeu (2)