“Un student nu ar trebui sa ii spuna unui profesor ca spune prostii.” – Sunt de acord cu aceasta afirmatie. As fi de acord chiar daca mi se arata ca e o diferenta intre “esti prost” si “spui prostii”, o diferenta potrivit careia prima formulare e ofensatoare, in timp ce a doua e doar expresia unei reactii critice.
Rolul de profesor nu poate fi indeplinit in lipsa unei anumite autoritati epistemice. Daca aceasta e contestata, ce ii mai pot invata profesorii pe studenti? Si cum ar mai putea conta evaluarea studentilor de catre profesori?
Bineinteles ca studentii isi pot exprima dezacordul fata de profesori. Citim acelasi text. Eu l-am inteles intr-un fel, tu in alt fel. Nu trebuie sa fii de acord cu mine doar fiindca eu sunt profesor. Dar una e sa sustii ca interpretarea ta e mai buna si alta e sa sustii ca profesorul spune prostii.
Faptul ca functia de profesor trebuie sa impuna un anumit respect academic nu mi se pare ingrijorator. Motivul e simplu. Nu-mi inchipui ca opiniile mele personale trebuie sa fie mai respectate decat opiniile altor oameni doar fiindca eu sunt profesor universitar.
Orice student imi poate spune ca spun prostii atunci cand nu joc rolul de profesor (mai ales ca incerc sa nu joc acest rol decat atunci cand e necesar). Iar daca nu interactionam si in astfel de contexte, imi poate da de inteles lucrul asta intr-un mod politicos.
Cred ca unii oameni, datorita faptului ca indeplinesc anumite functii ce presupun autoritate si respect, ajung sa creada ca li se cuvine sa fie respectati in mai mare masura decat alti oameni. Eu cred ca functia de profesor vine la pachet cu o anumita autoritate, dar aceasta e autoritatea functiei, nu a mea. La fel si in cazul respectului. Nu mi se pare gresit sa crezi ca functia de profesor trebuie sa impuna un anumit respect academic, atata timp cat nu crezi ca tu meriti sa fii mai respectat decat oricine altcineva.
