La sfârșitul săptămânii trecute am participat la Topics in Analytic Philosophy 3 cu o conferință cu acest titlu. Slide-urile se găsesc aici.
Un draft al textului pe baza căruia mi-am susținut prezentarea se găsește aici:
Deviant Hinge Epistemology and Epistemic Angst – second draft
Cursul ținut de mine în semestrul trecut este disponibil în format audio aici.
În decembrie am participat la First ALEF Workshop in Analytic Philosophy cu o prezentare cu acest titlu. Slide-urile se găsesc aici.
Am ținut în acest semestru un curs opțional, dedicat cărții doamnei Anscombe, Intention. Pagina cursului conține, pentru fiecare întâlnire, traducerea paragrafelor discutate (am reușit să parcurg toată cartea) și înregistrările audio ale discuțiilor.
Am pus întrebarea în cadrul unei discuții despre cursul de Etică și integritate academică, care urmează să fie în toate universitățile românești ca urmare a unui ordin al ministrului Educației.
Nu era o întrebare retorică. Iată aici o discuție despre ad hominem, pe blogul de etică aplicată al Universității din Oxford.
Am descoperit că atunci când se discută despre comunicarea în afaceri (business communication) se poate considera că nu este etic să utilizezi sofisme în argumentare.
Apoi am găsit o carte de etica comunicării, dar încă nu m-am hotărât să o cumpăr.
Ce vreau, totuși, să spun? Cred că dacă utilizarea sofismelor poate ridica probleme etice atunci când este vorba despre comunicare la modul general, atunci sigur va ridica probleme etice atunci când vorbim despre comunicarea academică. Iar dacă este imoral nu doar să plagiezi, ci și să faci sofisme în dizertații de master, teze de doctorat, conferințe, articole publicate ș.a.m.d., nu reiese de aici că un curs de etică și integritate academică nu își poate atinge obiectivele dacă nu presupune și anumite noțiuni de gândire critică?
E vorba despe o prezentare pe care am tinut-o în cadrul simpozionului Rațiune, Adevăr, Fericire, dedicat tricentenarului Leibniz (1646-1716), organizat de Societatea Leibniz din Romania, Societatea Română de Filosofie și Facultatea de filosofie a Universității din București.
Slide-urile sunt aici.
Înregistrarea audio a prezentării (pe care nu am apucat să o editez) se găsește aici.
Here it is:
You can read a bit more about it here (also in Romanian). In short, the book is meant to be used primarily by students taking an Introduction to philosophy course in order to develop their “conceptual tweaking” (or “conceptual hacking”) abilities by trying to solve several philosophical puzzles, organized by different topics. The book is in a way similar to 101 Philosophy Problems, which inspired me to undertake such an academic project.
This was the title of my talk at BCAP2015.
Here are the slides: Ostension and Demonstrative Reference – slides
And an audio recording of my talk:
Here is a draft of the text I have used for my presentation: Ostension and Demonstrative Reference
For me, this was a great opportunity to see what other people are working on. I feel quite isolated in Bucharest, since I do not have access to most of the more recent publications at my faculty (also, I cannot afford to subscribe to any professional journals on my own or to take part in any events happening abroad). So ECAP8 was a breath of fresh air. I have met a lot of interesting people and ideas and made a lot of notes (but I will not post them here).
