Am simtit nevoia sa ma mai invart un pic in jurul unor idei pe care le-am mai dezvoltat aici. Probabil unele lucruri se repeta. Textul asta nu are nici o valoare teoretica, bineinteles, dar mi-a prins bine sa il scriu. Interlocutorul e “I”, eu sunt “E”.
Archive for the ‘filosofia actiunii’ Category
Mi-am imaginat urmatorul dialog:
Thursday, October 14th, 2010Intentia de comunicare
Tuesday, September 21st, 2010Ma gandesc de fapt la conditia a treia din definitia lui Grice a intelesului vorbitorului – vorbitorul face ceva cu intentia ca auditoriul sa reactioneze in baza faptului ca recunoaste ca vorbitorul intentioneaza sa obtina o reactie din partea sa.
Ordinea si distanta temporala
Tuesday, August 24th, 2010Uneori ordinea unor actiuni (sau a unor activitati complexe, care presupun mai multe actiuni) e determinata de conventii sociale. La noi ar fi ciudat sa multumesti pentru masa inainte sa mananci, in Japonia nu.
Despre ciorba si altele
Thursday, July 15th, 2010Cred ca pana acum m-am gandit la opozitia dintre actiuni osciland intre (for lack of a better word) o perspectiva formala si una pragmatica.
Iau un exemplu. Faceam o ciorba impreuna cu Ramona, iar ea a curatat o rosie de coaja. Actiunea opusa, dintr-o perspectiva formala (ca sa zic asa) ar fi fost cea de a lipi cojile inapoi pe rosie.
Intentii
Thursday, June 3rd, 2010Cineva mi-ar putea spune: “Dar daca intentia cu care actioneaza o persoana nu poate fi precizata decat pe baza unei descrieri a actiunii respective (asa cum spune Elizabeth Anscombe), atunci limbajul precede intotdeauna actiunile. Nu poti vorbi despre actiuni verbale fara sa vorbesti despre intentiile cu care sunt realizate acestea, respectiv despre diferitele descrieri ale actiunilor respective. Pe tine te intereseaza insiruirea rationala a actiunilor, nu a descrierilor acestora. Si atunci?”
“La revedere!”
Monday, May 17th, 2010Ce anume face o persoana care rosteste cuvintele din titlu?
Intrebarea e neclara. Cand vorbim despre ce face persoana care spune “La revedere!” am putea avea in vedere mai multe lucruri diferite:
1) Ce tip de act ilocutionar realizeaza vorbitorul? Un constatativ, un directiv, un comisiv sau o recunoastere (acknowledgment)?
2) Care este forta ilocutionara a actului de vorbire? Vorbitorul realizeaza predictia ca ne vom revedea, imi sugereaza sa ne revedem, propune sa ne revedem, promite ca ne vom revedea, marcheaza faptul ca ne despartim (sau incheierea unei conversatii) sau imi ureaza sa apuc revederea?
3) Care ar putea fi, intr-un anumit context, forta indirecta a acelui act ilocutionar? Mi-ar putea vorbitorul sugera, cere sau impune sa plec?
4) Ce efect (intentionat sau neintentionat) are rostirea expresiei “La revedere!” asupra comportamentului interlocutorului?
5) Ce actiune realizeaza persoana care spune “La revedere!”? Este actiunea realizata diferita de actul ilocutionar realizat? Putem vorbi la acest nivel despre rostirea sunetelor, lovirea tastelor sau lasarea unor semne pe o foaie de hartie, sau ar fi mai bine sa vorbim despre “actiunea de a-ti lua ramas bun”, care poate fi realizata prin intermediul unor acte ilocutionare diferite?
6) Care este actiunea mai larga din care face parte actiunea de a-ti lua ramas bun? A pleca, a te desparti, a incheia o intrevedere?
7) Ce schimbare se produce in urma actiunii de a-ti lua ramas bun?
Tot despre actiuni negative
Tuesday, February 2nd, 2010Am scris un text in engleza, incercand sa sustin acelasi lucru – nu are rost sa vorbim despre actiuni negative, dar ar fi interesant de cercetat in ce fel se pot opune actiunile noastre unele fata de altele. Mi se pare ca reusesc sa ma exprim mai clar in engleza decat in romana.
In orice caz, mi-am propus sa citesc pe indelete cartea asta.
As vrea sa stiu ce spune Dewey despre relatia dintre uneltele agricole si conectorii logici
Thursday, December 31st, 2009Cat conteaza scopul?
Tuesday, December 15th, 2009“Cand spui ca rationalitatea succesiunilor de actiuni depinde de scopul acestora”, spune un oponent imaginar, “introduci in logica un lucru care nu are nici o legatura cu logica. Ramanand la acte de vorbire, a-l felicita pe X pentru actiunea A si a-ti exprima regretele cu privire la faptul ca X a facut A sunt actiuni care se contrazic, indiferent care e scopul urmarit.”
Alte probleme
Sunday, November 15th, 2009E interesant de discutat despre statutul / rolul evaluarilor morale (“E rau sa furi.”). Pe de o parte, fiindca obiectul evaluarilor morale sunt de obicei actiunile. Pe de alta parte, fiindca daca privesti “afirmatiile morale” ca acte de vorbire, s-ar putea sa descoperi lucruri interesante.
Din perspectiva asta, cognitivistii morali poate ar spune ca e vorba despre acte de vorbire constatative, in timp ce emotivistii ar spune, probabil, ca este vorba despre expresive. Iar prescriptivistii ar putea spune ca este vorba despre directive.