M-am mai gandit la unele lucruri pornind de la ceea ce am scris aici (textul nu e inca in forma definitiva). Sunt sub forma unei discutii intre A si B (eu sunt B).

A: “(D1) An action X is opposed to an action Ak given the series of actions S with the purpose P IFF Ak belongs to the series S and if X were part of the series S, then X would either make P unattainable or make it harder for the agent or agents of A1,…,An to achieve P.”

Inteleg ca spui ca o actiune e opusa fata de altele, data fiind o serie de actiuni din care fac parte acestea din urma, daca si numai daca in conditiile in care prima actiune ar fi inclusa in acea serie scopul acelei serii de actiuni fie n-ar mai putea fi atins, fie ar fi mai greu de atins.

B: Da.

A: Atunci hai sa ne gandim la urmatorul exemplu. Ma incalt cu ghetele inainte sa-mi iau pantalonii. Seria e compusa din actiunile necesare pentru a ma imbraca. Incaltarea ghetelor face parte din seria respectiva, asa ca ar fi ciudat sa spui ca se opune actiunilor din acea serie, data fiind chiar acea serie. Daca se opune unei actiuni, ar trebui sa li se opuna tuturor, de altfel. Dar chiar daca am vorbi doar de G (incaltarea ghetelor) si P (imbracarea pantalonilor), problema ramane. Daca G ar fi inclusa in seria actiunilor prin care te pregatesti sa iesi din casa, in ordinea potrivita, atunci ea nu ar face scopul mai greu de atins. G face scopul mai greu de atins doar atunci cand e inclusa in seria actiunilor respective intr-o ordine nepotrivita. Dar D1 nu ne spune nimic despre asta. In plus, inca nu mi-ai spus cum anume se stabileste daca o actiune face parte dintr-o serie sau nu si care e relatia dintre actiunile din serie si scopul seriei.

B: As spune ca relatia dintre actiunile din serie e cea de conditionare necesara, iar scopul seriei e ultima actiune din serie. Pregatirea unei cani cu ceai, de pilda, ar putea fi prezentata sub forma seriei urmatoare:

A1 – fierberea apei
A2 – introducerea ceaiului in apa fierbinte
A3 – indepartarea ceaiului din apa
A4 – turnarea ceaiului in cana

Scopul acestei serii ar putea fi chiar A4, sau ceea ce se obtine prin A4 – o cana cu ceai.

A: De ce nu ai inclus si procurarea ceaiului in aceasta serie? In fond, procurarea ceaiului e o conditie necesara pentru A2. Iar procurarea ceaiului presupune fie adunarea unor plante si uscarea lor, fie achizitionarea plantelor, ceea ce presupune procurarea unor bani.

Pe de alta parte, seria ar putea include si indulcirea ceaiului, iar aceasta nu e o conditie necesara pentru pregatirea unei cani cu ceai. Chiar si in seria ta, A4 ar putea fi realizata inainte de A3, dar nu ai spune atunci ca A3 e scopul intregii serii. Ceva e in neregula.

B: Se poate spune asa. O serie e formata din actiunile care vizeaza acelasi scop. Scopul e raspunsul la intrebarea “Pentru ce faci toate astea?”. Cineva care strange flori de tei nu o face pentru a pregati o cana cu ceai, ci pentru a face ceai de tei mai tarziu, in diferite ocazii. Intr-o anumita situatie as putea iesi sa adun flori de tei pentru ca intentionez sa-mi pregatesc un ceai. Atunci as spune, probabil, ca adunarea florilor de tei face parte din seria actiunilor prin care imi pregatesc un ceai. Indulcirea ceaiului, pe de alta parte, e o conditie necesara pentru pregatirea unui ceai indulcit, chiar daca nu e o conditie necesara pentru alta actiune din serie. Scopul determina, intr-un fel, seria. Pot spune ca o actiune nu face parte din serie aratand fie ca scopul poate fi obtinut si in lipsa ei, fie ca ea nu ne apropie in nici un fel de obtinerea scopului.

A: Bine, n-o sa te bat la cap acum cu lucrurile astea. In exemplul pe care ti-l propuneam inainte scopul era sa ies din casa imbracat si incaltat. E limpede ca G face parte din seria actiunilor prin care urmaresc sa ating acest scop. Pe de alta parte, G face scopul meu de neatins daca o realizez inainte de a face P. Si atunci ce o sa raspunzi, ca G i se opune lui P, data fiind seria de actiuni prin care urmaresc sa ies din casa imbracat si incaltat, sau ca nu i se opune?

B: Seriile de actiuni nu sunt simple multimi de actiuni. Ele pot fi ordonate integral sau partial. In exemplul cu pregatirea unei cani de ceai am o serie de actiuni ordonata integral. Sigur, as putea turna apa fierbinte in cana inainte sa pun ceaiul in apa, dar atunci nu as turna ceai in cana, ci apa fierbinte. Daca A4 ar fi fost “turnarea lichidului in cana”, atunci aveam o serie ordonata partial. Daca as avea niste pantaloni largi, de pilda, seria actiunilor prin care ma imbrac si ma incalt n-ar mai fi ordonata cu privire la G si P. Dar in exemplul tau este.