De fapt am si scris, dar s-a descarcat bateria palm-ului si s-au sters din memorie toate chestiile scrise acolo. Nu m-a deranjat deloc asta, pana la urma important era sa-mi limpezesc niste ganduri, nu sa ramana ceva.
Pe scurt, m-am gandit ca metodologia pentru studiul rationalitatii succesiunilor de actiuni ar trebui sa fie urmatoarea: sa observ asemanari si diferente intre secvente de actiuni verbale si non-verbale si sa gasesc reguli pentru acestea pe baza analogiilor. Din punctul asta de vedere, intentia mea initiala de a aplica concepte specifice studiului logic al propozitiilor la actiuni s-ar putea sa fie gresit orientata (cred ca lucrul asta a iesit mai bine in evidenta atunci cand m-am gandit la actiuni negative, respectiv la “cum poate fi aplicat conceptul de negatie actiunilor”).
In plus, imi e mai limpede acum ca punctul de pornire ar trebui sa-l reprezinte cazurile in care suntem tentati sa spunem “aici ai fost irational” (inca nu stiu cat de utila imi e distinctia lui Jaroslav Peregrin intre reguli prescriptive, de tipul comenzilor si reguli care exprima constrangeri din Inferentialism and Compositionality of Meaning aici, dar o sa ma lamuresc). Astfel de cazuri sunt, de pilda, cele in care ii spunem cuiva ca s-a contrazis.
Iar legat de asta, pot intelege mai bine acum in ce fel trebuie sa fie luat exemplul meu cu persoana care isi ia ramas bun, dar dupa aceea nu pleaca.
A-ti lua ramas bun, cel putin in unele contexte, e o actiune pregatitoare pentru plecare. Daca aceasta actiune nu este urmata de alte actiuni in vederea plecarii, n-o sa spunem ca persoana care si-a luat ramas bun se contrazice in actiuni (asa cum n-o sa spunem ca un om care si-a exprimat opinia ca rasismul e intolerabil dar nu are nici o reactie atunci cand afla de anumite acte rasiste are opinii contradictorii). Vom spune, cel mult, ca se poarta ciudat.
In schimb, daca persoana care si-a luat ramas bun incepe sa isi desfaca bagajul, vom spune, in lipsa unei explicatii, ca se poarta intr-un mod irational (ramane de vazut aici care e actiunea contrazisa de desfacerea bagajului).
Regula imi spune ca intr-un sir de actiuni care vizeaza un scop S nu trebuie sa figureze o actiune A care ma indeparteaza de atingerea lui S. Dar A ma poate indeparta de S in multe feluri diferite.
Nu mai continui acum ideile astea, trebuie sa ma ocup de altceva. In mare, insa, asta e punctul in care ma aflu.