Re: armonie prestabilita

["Stefan Iancu" <antinous78@yahoo.com>]

Raspunsul meu este la sfarsit:


----- Original Message -----
From: "Bogdan Rabanca" <brrabanc@ucalgary.ca>
To: <irina.tofan@go.ro>; <silviu_mihai@hotmail.com>;
<cojocaru@phil.ufl.edu>; <antinous78@yahoo.com>
Sent: 1-Jan-02 22:46
Subject: de ce nu putem sa avem o lume plina de artisti sau cum intra
armonia prestabilita pe usa din dos a filosofiei politice


>
> salut,
>
> am citit si eu in sfarsit toate mailurile de la discutia despre
> libertarianism si sunt cam confuz acum, nu am inteles totul, dar as vrea
sa
> fac cateva observatii (chiar daca sunt cam tardive). in primul rand, in
> legatura cu discutia, pe care am mai avut-o cu silviu, radu si stefan i,
> despre cum ar arata o societate in care oamenii ar produce bunurile de
consum
> necesare, dar cu o motivatie artistica. asta se leaga cu o bucata din
> schimbul de replici dintre stefan c si silviu, cand stefan c incerca sa
> sugereze ca oricat ai fi de artist tot trebuie sa te raportezi intr-o
anume
> masura la ce vor ceilalti de la tine.
>
> cred ca stefan are dreptate, si asta nu pt ca indivizii sunt manati in mod
> necesar de motivatia scarboasa de a stoarce bani chiar si atunci cand fac
> opere de arta (sau, cu alte cuvinte, ca nu exista opera de arta a carei
> producere sa nu contina si o motivatie nasoala de a castiga bani).
>
> ca sa demonstrez asta, o sa consider cazul unui singur individ. sa
presupunem
> ca robinson e singur pe insula lui si vrea sa faca tot felul de opere de
> arta. pe de alta parte, el are si anumite preferinte care sunt
independente
> de asta, sa zicem ca vrea niste haine care sa ii tina de frig sau niste
> pantofi cat de cat comfortabili. acuma, daca el o sa se ghideze numai dupa
> considerente estetice, s-ar putea sa ajunga la concluzia ca cei mai
frumosi
> pantofi pe care ii poate face sunt de lemn, si hainele ar vrea sa le faca
> dintr-un material foarte subtire. acuma, daca o sa lucreze numai pe
> considerente estetice, inseamna ca o sa faca exact niste pantofi de lemn
> (care nu sunt comfortabili) si niste haine subtiri (care nu tin de frig).
> asta e echivalent, in limbaj economic, cu faptul ca in realitate robinson
> _nu_ are preferintele extra-estetice de care pomeneam la inceput (pt
pantofi
> comfortabili si haine calduroase) - fiindca preferintele astea nu se
> manifesta in nici o actiune de-a lui.
>
> dar ce se intampla daca robinson chiar are preferintele astea si vrea sa
le
> satisfaca? macar din perspectiva materialului operei de arta, deciziile
lui
> or sa fie luate pe motive extra-estetice si in felul asta intreaga opera
de
> arta va fi produsul unor motivatii impure. desigur, se poate spune ca
> artistii au de luat intotdeauna astfel de decizii extra-estetice (de
exemplu
> daca vor sa sculpteze in piatra si nu au piatra) numai ca cele doua cazuri
> sunt diferite: ce conteza in primul este ca decizia e luata pe motive de
> utilitate, pe cand in al doilea e determinata de chestii oarecum necesare.
>
> daca asta e adevarat, inseamna ca robinson nu are posibilitatea de a fi un
> artist pur decat daca (1) renunta total la preferintele extra-estetice (si
se
> hotaraste sa poarte pantofii de lemn pt ca sunt cei mai frumosi) sau (2)
> printr-o coincidenta fericita, in fiecare caz in parte deciziile lui pur
> estetice satisfac simultan si preferintele lui extra-estetice, sa zicem de
> utilitate.
>
> in plan social, problema se pune asa: daca eu decid ca pantofii de lemn
sunt
> cei mai frumosi, atunci, daca sunt un artist veritabil, o sa fac sute de
> pantofi din lemn, chiar daca asta inseamna ca lumea nu o sa ii poarte de
> fapt, deci nu o sa le satisfac preferintele de comoditate. dar asta
inseamna
> ca nici macar preferintele pe care le-as numi de baza (nevoile, in limbaj
> marxist), cele fara de care nu am putea supravietui, nu vor fi
satisfacute,
> cu exceptia cazului in care (la fel ca in cazul lui robinson) deciziile
pur
> artistice ale creatorilor vor conlucra in mod fericit la satisfacerea
> preferintelor de baza ale celorlalti.
>
> inca o data, asta e total altceva decat limitarile de care orice artist
> trebuie sa tina seama cand face o opera de arta, cum ar fi de ex faptul ca
> trebuie sa tina cont de publicul caruia i se adreseaza si de capacitatile
lui
> de a intelege si de a interpreta ce i se ofera. pt asta e nevoie desigur
de
> un background cultural comun, dar asta nu e exterior operei de arta ca
atare.
> pe de alta parte, limitarile survenite din cerinta de a satisface
> preferintele celorlalti nu are nimic de a face cu valoarea estetica a
operei
> de arta.
>
> pe scurt, ce vreau sa zic e asta: daca produsele creatorului nu au si
> calitatea de a satisface preferintele extra-estetice ale consumatorilor,
> atunci ele raman obiecte de arta si nimic mai mult; daca le satisfac,
atunci
> fie motivul de a satisface aceste preferinte a fost luat in calcul de
artist
> (astfel un motiv extra-estetic amestecandu-se cu motivele pur estetice)
fie a
> fost vorba de o coincidenta. daca aia sunt artisti tot timpul si totusi
> satisfac preferintele de baza ale celorlalti inseamna ca pur si simplu
avem
> un sir neintrerupt de coincidente fericite.
>
> exemplul lui silviu cu barul poate fi interpretat asa: daca eu fac un bar
> fara sa tin cont de ce vor ceilalti, doar sa fie frumos, atunci o sa am un
> bar frumos, dar daca nimeni nu vine in el inseamna ca eu nu am satisfacut
> preferintele celorlalti de a avea un loc unde sa vina sa bea bere.
exemplul e
> complicat, oricum, de (1) faptul ca un bar nu pare o "nevoie" in nici un
> sens, deci nu poate satisface preferinte _de baza_ (care sunt legate de
> supravietuire) si de (2) in cazul unui bar faptul ca e frumos e un bun
motiv
> sa il frecventezi - ceea ce nu e la fel de valabil in cazul altor bunuri
> vitale. dar de fapt si la bar merge sa eliminam intr-un fel (2) de ex,
daca
> conceptia mea despre un bar frumos exclude orice modalitate de a-i asigura
> incalzire sau daca ii fac niste wc-uri misto dar extrem de incomfortabile.
in
> cazurile astea, preferinte legate de anumite cerinte de comfort nu sunt
> satisfacute si lumea s-ar putea sa decida sa nu mai vina in bar, exact din
> cauza ca nu asigura un comfort suficient, desi in rest le place, ar zice
ca e
> frumos.
>
> in fine, ce vreau sa zic e ca daca operam cu un concept strict de "artist"
nu
> putem fi siguri ca astia or sa produca chestiile absolut necesare vietii.
sau
> altfel zis, ca atunci cand produci, chiar si o opera de arta, daca vrei sa
> aiba si o utilitate practica trebuie sa ai chestia asta in vedere inca de
la
> inceput, ca o limitare asupra obiectivelor tale strict estetice.

Unde greseste Bogdan e ca ia in sens propriu 'artistic' pe care eu si Silviu
il foloseam intr-un sens oarecum vag, analogic. Ceva din felul in care sunt
de obicei produse operele de arta paradigmatice (romane, tablouri, etc) se
aplica la felul in care spuneam ca ar trebui sa arate motivatiile
producatorilor de bunuri de consum, anumite lucruri raman pe dinafara si
inca altele se adauga. Asta e simplu de inteles daca introducem distinctia
clasica intre obiect de arta si artefact. Artefactul este prin definitie
ceva a care e produs cu o dubla intentie: utilitara si estetica (o conditie
se adauga, cea ca caracteristica estetica a obiectului sa nu fie produsa in
scopuri strict utilitare, pentru ca altfel aproape orice bun este un
artefact: producatorii de masini dau atentie aspectului estetic pentru ca
asa vor putea sa vanda mai bine produsul). Deci din capul locului ne
refeream la o motivatie artistica 'impura', dar doar intr-un anumit sens.
Robinson isi va face niste pantofi care sunt atat confortabili cat si
propriu-zis 'frumosi' (deci nu va alege lemnul asa cum arhitectul nu alege
plastilina), tot asa cum in mod traditional orice obiect posibil indeplinea
dubla cerinta a utilitatii si esteticitatii, incepand de la case,
arginatarie, arme, pana la maturi si pluguri (dau exemplul asta pentru ca
conceptul de artefact e folosit cu predilectie in antropologie, sociologia
care se ocupa cu mediul rural, etc).
Deci, desi recunosteam din capul locului ca intentia nu e 'pur artistica'
(si in principiu ar fi ceva de zis chiar impotriva distinctiei asteia) asta
inca nu insemna ca genul esta de impuritate reprezinta o imixtiune a
motivatiilor consumeriste in motivatiile 'artistice'. Ce spuneam noi e nu ca
obiectele trebuie produse fara nici un fel de considerente cu privire la
utilitatea lor (daca am fi spus asta pur si simplu am fi eliminat niste
obiecte din discutie, pentru ca o matura nu poate fi produsa, artistic sau
nu, decat daca cel care o produce are in vedere utilizarea obiectului,
altfel el nu produce o matura, ci un obiect cu alt nume), ci ca cel care
produce nu produce ceva, indiferent ce si cum, numai ca sa castige bani.
Exemplul cu barul si raspunsul lui Silviu exprima foarte bine asta:
intreprinzatorul motivat non-consumerist care deschide un bar e interesat de
cine vine in bar si de cum arata barul si, desi va inchide barul daca nu are
clienti, il va inchide si atunci cand clientii nu sunt cei pe care ii vrea
el.
Ramane obiectia armoniei prestabilite: corespondenta intre cerere si oferta
e asigurata in capitalim de faptul ca cei care produc oferta se orienteaza
dupa cerere si intr-adevar, exact la asta vrem sa renuntam, deci ce va
asigura corespondenta asta? In primul rand ar terbui amintit ca nu numai
cererea se modeleaza dupa oferta, dar stim foarte bine ca tocmai in
capitalism cererea e determinata de oferta (reclamele care fac sa apara noi
'nevoi' si preferinte), si aici mecanismul asta ne indigneaza pentru ca
cererea e modelata de oferta cu aceleasi scopuri meschine. Dar, mai mult
decat atat, se poate vedea ca obiectia asta nu e absoluta daca ne uitam la
exemplul hainelor. Nu avem nici un motiv sa ne temem ca intr-o societate de
oameni motivati ok s-ar putea sa nu se gaseasca nimeni care sa vrea sa
produca haine, motivul fiind ca hainele sunt atat de bine intrate in sfera
preocuparilor estetizante ca e inimaginabil ca nu s-ar gasi oameni care
doreasca sa fie 'creatori de moda'. Insa, ar putea sa spuna Bogdan, nu la
fel e cazul bujiilor. Dar noi tocmai pentru asta pledam, ca din ce in ce mai
multe lucruri sa fie produse si folosite asa, sa fie incluse in sfera
artefactelor. Pare asta incredibil pntru bujii? Poate, dar de aici incolo
discutia e aceeasi cu cea pe care o purtam eu cu Irina Tofan (si obiectiile
pe aceeasi linie a lui St. C: bunurile de ordin secundar nu pot fi produse
cu motivatie estetica la fel ce bunurile de consum). Scade in felul asta
eficienta (lucrurile os a fie mai scumpe, poate chiar mai proaste)? -
posibil, dar asta e iar o obiectie mai veche, nu e cea dupa care ne-am baza
pe o 'armonie prestabilita'. Si, la urma urmelor, chair daca am admite ca e
posibil ca intr-o societate in care oamenii produc orice motivati 'artistic'
sa nu fie asigurata statisfacerea anumitor preferinte in acelasi fel in care
e asigurata in  conditiile in care singura motivatie a producatorilor e sa
castige bani, asta tot nu insemna mare lucru: cat timp diferenta e doar de
grad si poate fi tolerabila e ok, la urma urmei putem sa fim dezamagiti si
de ce romane se scriu si asta nu e un motiv ca oamenii sa inceapa sa scrie
doar romanele care se vand bine, desi probabil asa preferintele majoritatii
ar fi satisfacute mai bine (vezi cazul filmelor hollywood).
Deci
1) oferta determina cererea si nu numai invers.
2) nu trebuie sa ne temem ca unele lucruri nu vor fi produse pentru ca nu se
vor gasi artizani care sa le aleaga ca mediu preferat de exprimare, ci
trebuie ca oamenii sa fie educati in asa fel incat sa isi doreasca sa se
exprime.
3) chiar daca unele preferinte vor fi satisfacute mai prost, avantajele sunt
net superioare tot asa cum sunt preferabile cateva filme de autor proaste
unei cantitatii imense de 'capodopere' hollywood care sunt produse cu
intentia sa placa, deci sa se vanda.

>
> acuma nu mi-e nici mie prea clar de unde am plecat si ce voiam sa
> demonstrez :) asa ca mailul asta nu o sa-l trimit pe lista ca mi se pare
prea
> confuz si fara legatura directa cu discutia aia.

eh, prostii... :-) daca as sta sa elimin toate confuziile mele nu as mai
trimite nimic pe lista :-) si daca le-as elimina atunci m-as apuca direc sa
public :-).

 sper ca urmatorul mail sa
> fie mai clar

don't we all?! :-)

.
>
> bogdan.

Stefan


_________________________________________________________
Do You Yahoo!?
Get your free @yahoo.com address at http://mail.yahoo.com