Fw:

["Stefan Iancu" <siancu@home.ro>]

----- Original Message -----
From: Stefan L Cojocaru
To: Stefan Iancu
Cc: Sorin Bangu ; Silviu Mihai ; Bogdan Rabanca ; Dragos Bagu
Sent: 26-Nov-01 07:42
Subject: Re:


Intuitia de la baza intrebarii tale este excelenta. Eu sper ca am gasit o
rezolvare a problemei. De curand mi-a fost admis un eseu spre prezentare la
o conferinta de fil-politica la Toronto - vreau sa-l mai aranjez putin, apoi
ti-l voi trimite si tie. Acolo se vede o parte a schimbarilor survenite in
libertarianismul meu, anume ca este o tampenie (contradictie logica) sa
gandesti libertarianismul ca miscare politica - definesc acolo in schimb un
'libertarianism normativ' avand la baza o 'sublume' a imperiului scopurilor,
care elibereaza libertarianismul de insistenta realizarii anarhiei
libertariene hic et nunc. (Am avut o mica disputa cu Cristi Comanescu pe
tema asta, daca te intereseaza, spune-mi.) Am insa in minte un al doilea
eseu, care se va numi "Este competitia economica un lucru necesar?" - asta,
clar, atinge punctul sesizat de tine. Argumentez ca nu este necesara si ca o
critica a 'nevoilor' este consistenta cu urmatorul conditional: "daca
oamenii respecta drepturile, atunci ei vor avea parte de maxima eficienta
economica". Raporteaza 'eficienta' pana la capat la subiectivitatea umana:
intr-o lume posibila a oamenilor virtuosi, cu nevoi/preferinte virtuoase,
eficienta mecanismului economic va presupune numai o productie de 'paine',
nu si de 'cosmetice'. Daca aici vei spune ca, oricum, producerea
cosmeticelor conduce la acumulari de capital care vor eficientiza producerea
painii, atunci voi raspunde ca 'eficienta' trebuie raportata la gradul de
satisfactie al indivizilor - evident, pentru intelepti, supraabundenta nu
inseamna 'eficienta'. Sunt convins ca problema eficientei se ridica si in
economiile manastiresti... De asemenea, in limbajul comun, exista contexte
pentru folosiri legitime ale diferentierii morale intre nevoi: "Cosmeticele
nu sunt paine", dar si pentru folosiri ale indistinctiei morale a nevoilor:
"Cosmeticele nu sunt diferite de paine".\
    Asadar, pana la urma, nu sunt de acord cu Habermas - dar stiu ca
problema ridicata de tine este foarte sensibila. (Cred ca Silviu a vazut-o
primul, nu sunt insa sigur de raspunsul lui. S-ar putea ca el sa-i dea
dreptate lui Habermas si sa prefere critica nevoilor in stil socialist -
politic adica.) Depinde si de cum intelegem 'capitalism', daca includem in
termen si nivelul curent al productivitatii si calitatii marfurilor, atunci
Habermas are dreptate; daca presupunem in termen numai proprietate privata
si relatii juridice non-violente, atunci nu are dreptate. Nici in manastiri
proprietatea privata nu este - si nici nu poate fi eliminata -, ea poate fi
insa minimizata non-violent. Pana la urma este problema compatibilitatii
dreptului cu morala.


Stefan Cojocaru


Sa va zic o chestie care ma freaca.
Stiti faza pe care o ziceam tot timpul (noi astia vag libertarieni) cu
'predica' morala atunci cand vrei sa schimbi ceva in loc de a aplela la stat
care ii contrange pe aia incalcandu-le niste drepturi. Deci, in loc de
ajutor de somaj, asist. medicala gratuita, impozite, etc, etc, etc care
incalca totate drepturi de proprietate - o discutie publica care sa aiba
acelasi efect de redistributie, dar prin mijloace non-violente - caritate,
politici 'umane' ale companiilor, etc.
Ok, acuma: exista doua modalitati mai mult sau mai putin legate de a
justifica capitalismul, ca si proprietatea comuna (marxism) - una economica
si una 'politica'. Adica: poti sa spui ca proprietatea privata/comuna e
ineficienta sau nedreapta. Poti sa legitimezi faptul ca e nedreapta pornind
de la faptul ca e ineficienta, sau nu (poti sa o faci independent, vezi
praxeologia la libertarieni si condamnarea morala a 'exploatarii' la marx).
Dar daca sustii ca libertarienii ca numai capitalismul e viabil economic (si
stiti referinte aici mai bine ca mine), ca toata lumea profita din
acumularea privata a capitalului, etc, atunci indiferent ca ceri politic (un
stat care detine capitalul, sau impoziteaza) sau moral ('predica') o
redistributie a bunurilor, e acelasi lucru, adica sustii implicit un tip de
societate ineficienta economic.
Pe scurt, daca capitalismul e necesar pentru progres social (economic si de
aici in celelalte parti), atunci nu vad cum mai poti sa sustii chiar si doar
o critica morala a capitalismului. Capitalismul cel mai salbatic si tipurile
umane pe care le  presupune par sa fie conditia pt progres, si orice critica
a astora si ideea de a promova tipuri umane neorientate catre capital pare
implicit sa fie reactionara.

De ceva timp ma gandesc la chestia asta cand dau peste urmatoarea fraza in
Habermas:

"Specifically, late capitalist societies require individuals whose highest
values revolve around biulding a career and achiving a fulfilling private
life".

De regula eu imi imaginam ca pot sa fac foarte bine o critica a tipurilor
umane care istoric sunt asociate cu capitalismul si inacelasi timp sa sustin
capitalismul d.p.d.v. politic. Dar acum nu mai mi se pare asa de clar ca se
poate sa scapam de carieristi si de cultura de consum si de cultura pop si
sa mai ramanem cu beneficiile materiale si culturale (care vin cu primele)
ale capitalismului. Acum mi se pare ca Habermas are dreptate, ca
capitalismul depinde de existenta unor indivizi cu valori nasole. Stiu ca
asta nu e totusi contra prop private, nu inteleg cum zice ca e posibila o
societate cu both bunastare materiala si progres stiintific, etc si oameni
misto.
What do you think?

(daca aveti referate inteleg ca o sa raspundeti mai incolo)

Stefan Iancu