MHonArc test archive

[Date Prev][Date Next][Thread Prev][Thread Next][Date Index][Thread Index]

Re:




----- Original Message -----
From: "Stefan Iancu" <antinous78@yahoo.com>
To: "Stefan L Cojocaru" <cojocaru@phil.ufl.edu>; "Bogdan Rabanca"
<brrabanc@ucalgary.ca>; "Irina Tofan" <irina.tofan@go.ro>; "Silviu Mihai"
<silviu_mihai@hotmail.com>
Sent: 27-Nov-01 01:15
Subject: Re:



>>>  ca este o tampenie (contradictie logica) sa gandesti libertarianismul
ca miscare politica - definesc acolo in schimb un 'libertarianism normativ'
avand la baza o 'sublume' a imperiului scopurilor, care elibereaza
libertarianismul de insistenta realizarii anarhiei libertariene hic et nunc.
(Am avut o mica disputa cu Cristi Comanescu pe tema asta, daca te
intereseaza, spune-mi.

  sigur, suna interesant mai ales ca e in contradictie flagranta cu accentul
astora pe faptul ca liberarianismul e doar o filosofie politica, nu o etica,
etc.
  doar ca, ma rog daca stau sa ma gandesc eu n-am citit nici un rand
actually scris de un libertarian (cu exceptia unei carti de block), asa ca
nu stiu cat de adecvata si de 'insightful' o sa fie lectura mea

 >>> ) Am insa in minte un al doilea eseu, care se va numi "Este competitia
economica un lucru necesar?" - asta, clar, atinge punctul sesizat de tine.
Argumentez ca nu este necesara si ca o critica a 'nevoilor' este consistenta
cu urmatorul conditional: "daca oamenii respecta drepturile, atunci ei vor
avea parte de maxima eficienta economica". Raporteaza 'eficienta' pana la
capat la subiectivitatea umana: intr-o lume posibila a oamenilor virtuosi,
cu nevoi/preferinte virtuoase, eficienta mecanismului economic va presupune
numai o productie de 'paine', nu si de 'cosmetice'. Daca aici vei spune ca,
oricum, producerea cosmeticelor conduce la acumulari de capital care vor
eficientiza producerea painii, atunci voi raspunde ca 'eficienta' trebuie
raportata la gradul de satisfactie al indivizilor - evident, pentru
intelepti, supraabundenta nu inseamna 'eficienta'. Sunt convins ca problema
eficientei se ridica si in economiile manastiresti... De asemenea, in
limbajul comun, exista contexte pentru folosiri legitime ale diferentierii
morale intre nevoi: "Cosmeticele nu sunt paine", dar si pentru folosiri ale
indistinctiei morale a nevoilor: "Cosmeticele nu sunt diferite de paine".\
 >>>     Asadar, pana la urma, nu sunt de acord cu Habermas - dar stiu ca
problema ridicata de tine este foarte sensibila. (Cred ca Silviu a vazut-o
primul, nu sunt insa sigur de raspunsul lui. S-ar putea ca el sa-i dea
dreptate lui Habermas si sa prefere critica nevoilor in stil socialist -
politic adica.) Depinde si de cum intelegem 'capitalism', daca includem in
termen si nivelul curent al productivitatii si calitatii marfurilor, atunci
Habermas are dreptate; daca presupunem in termen numai proprietate privata
si relatii juridice non-violente, atunci nu are dreptate. Nici in manastiri
proprietatea privata nu este - si nici nu poate fi eliminata -, ea poate fi
insa minimizata non-violent. Pana la urma este problema compatibilitatii
dreptului cu morala.

  OK, inteleg spre ce te indrepti, dar trebuie sa adaug niste precizari. Eu
sugeram in mailul ala ca 'progresul moral', adica pur si simplu ideea ca am
putea deveni mai misto, ca o suma de miscari de eliberare din secolul xx
(feminism, gay, black, etc, etc) contribuie la asta, are ca o conditie de
posibilitate progresul material. daca te uiti la iluminism, boom-ul din
stiinta in sec 17-18 si inceputul capitalismului, o sa vezi ca astea sunt
istoric foarte strans legate si ca s-au intretinut una pe alta. Nu stiu care
e prima (sa zicem ca iluminismul, adica o schimbare culturala), dar cu
siguranta nu s-ar fi ajuns pana aici fara contributia tuturor. Deci ma
indoiesc foarte serios ca o sa avem o civilizatie din ce in ce mai misto
(dupa criterii morale) daca am renunta aproape total la stiinta si la
infrastructura care tine societatea capitalista (manageri, businessmen,
oameni interesati sa aiba cele mai stupide joburi cat timp sunt [bine]
platite, etc, etc). Deci, degeaba spui ca succesul unei societati e relativ
la tipul de nevoi ale indivizilor, pentru ca nevoile misto nu apar istoric
decat in conditiile in care celelalte au fost depasite. Mai clar: cum e
societatea acum a depins foarte mult de chestii non-culturale, de ridicarea
nivelului material general, care la randul lui e functie de progresul in
stiinta, etc. Dar a depins in primul rand de exsitenta unor tipuri umane
care aveau motivatia necesara sa impinga progresul asta material inainte
(dupa weber, protestantismul a facut asta).
  O solutie partiala la asta e destul de simplu de gandit: chestii ca a face
stiinta sunt imaginabile ca functionand cu alt tip de motivatie, adica cu
motivatii ok. Poti sa renunti la ceea ce Marcuse numeste om unidimensional
('specialistul') si sa pastrezi anumite parti din capitalism. Desi si aici
apare o problema pentru ca diviziunea 'muncii' culturale chiar e necesara
intr-o anumita masura si e foarte greu sa spui in acelsi timp ca toata lumea
ar trebui sa fie super competenta in chestii umaniste si unii pe deasupra sa
ramana la acelasi nivel economisti, fizicieni, asistenti sociali, etc, etc.
  Insa problema e cu alta parte din capitalism, anume cea esentiala: cu
afacerile. Ceea ce tine capitalismul e faptul ca oamenii vor sa faca bani si
e imposibil sa gandesti o societate capitalista (adica una in care oamenii
fac bani) in care oamenii au valori ok si deci nu sunt motivati de bani si
de ceea ce Marx numeste fetishismul comoditatii. Cum iti imaginezi un bill
gates, un patron de mcdonalds, un buticar, etc, etc care in acelsi timp
citesc kant si sriu lucrari despre poetica romantismului?
  In concluzie, solutia ta mi se pare artificiala: degeaba spunem ca intr-o
societate in care oamenii poarta paslari facuti de mana le implineste toate
nevoile cu conditia ca nevoile lor sa fie de un anumit tip. Pt ca nu e
realist sa presupui ca intr-o societate saraca oamenii ajung foarte departe
pe o scara valorica misto. Deci, indiferent cum definim capitalismul, vrem
sa pastram nivelul si calitatea productiei de acum, dar in acelsi timp vrem
oameni misto si nu vad cum asta e posibil.
  Ok, am fost cam confuz, sper ca se intelege cat de cat.

  Stefan Iancu