una e sa vorbesti de experiente personale obtinute in urma unor eforturi si
alta e sa vorbesti de produse. Nu am nimic cu tehnica dar am ceva cu
dopajul, a da un examen sub influenta cocainei mi se pare inacceptabil, a
cumpara o prajitura nu ma deranjeaza.
Pai eu nu vad acum nici o diferenta intre astea: platesti si pentru prajituri si pentru droguri (si in sensul asta se poate construi argumentul ca e alienant etc); ceea ce speri sa obtii sunt anumite senzatii, un gust, o stare - prin mijloace 'exterioare', in sensul ca nu tu iti produci singur, nu tu iti creezi starile... Habar n-am daca e ok sau nu, dar vreau sa zic ca nu vad nici o diferenta intre cele doua cazuri.
> draga Silviu sunt impresionat de progresele pe care le faci pe drumul intelegerii fenomenelor politice. Subscriu la ceea ce ai spus cu adaugarea ca de obicei solutiile politice sunt de doua feluri legislative si administrative. Daca pe plan legislativ nu sunt de loc de acord cu interzicerea drogurilor, pe plan administrativ sunt gata sa sustin orice masura inteligenta de limitare a consumului. Problema e ca ratiuni conjuncturale si de cel mai multe ori o incapacitate manageriala zdrobitoare ii fac pe politicieni sa prefere solutia legislativa , care rational vorbind, din punctul lor de vedere este cea mai eficienta. nimeni nu doreste de fapt sa se confrunte cu multitudinea de probleme pe care legalizarea drogurilor l-ar ridica: centre de dezintoxicare , campanii de educare a tinerilor impotriva drogurilor, etc, e mult mai usor sa-i trimiti pe politisti sa mai aresteze niste persoane, cu costuri administrative minime.
Hmmm... da si nu - eu nu vroiam sa zic ca trebuie sa se ia masuri pentru limitarea consumului sau asa ceva, si nici nu presupuneam ca statul e cel care trebuie sa faca toate astea - se poate conta si pe rolul societatii etc. Si nici nu vreau sa dau in nici un fel apa la moara unui pragmatism sau unei realpolitik in general, adica unei politici care nu isi face nici o grija in privinta principiilor dupa care trebuie sa se actioneze. Ideea nu e ca trebuie luate masuri administrative pentru limitarea consumului - prin mijloace de tipul impunere de bariere etc. - asta mi s-ar parea la fel de prost ca masurile legislative luate aiurea. Tot ce ziceam era in favoarea unei demitologizari a consumului, unei responsabilizari a populatiei, de la care nu asteptam sa asculte pe politicieni, sau sa raspunda la stimuli, ci sa se maturizeze.
> insa nu as dori ca discutia sa mearga in directia aceasta (politica) deoarece lucrurile aici nu sunt atat de problematice pe cat ar parea. Ceea ce mi se pare interesant este cum putem sa definim un drog, si daca ii putem atribui o conotatie morala faptului de a te droga.
Incercam sa zic exact contrariul - ca o 'definire' a drogurilor nu ne va ajuta sa extragem conotatii morale ale faptului de a te droga, asa cum definitia hainelor nu ne va ajuta sa spunem nici cum e mai frumos sa ne imbracam, nici daca e bine sau nu sa umblam dezbracati. Hai sa renuntam o data la ideea asta: ca daca ne uitam la un lucru o sa descoperim o utilizare privilegiata, sau utilizarea corecta (asa cum ar trebui sa renuntam la ideea ca daca ne uitam la oameni o sa descoperim o natura ascunsa pe care ne vom putea baza judecatile despre ce trebuie sa faca in viata etc.). Noi folosim lucrurile asa cum vrem noi, nu asa cum ne cere natura lor ascunsa. Noi dam sens lucrurilor, nu ele dau sens folosirii noastre.
> desi exista mai multe feluri in care am putea vorbi despre persoanele care iau droguri, totusi problematice nu sunt decat cateva aspecte, si anume cazurile in care un drog se ia pentru distractie, pentru a te dopa, pentru a te izola de lume genul asta de cazuri nu cazurile samanilor din diferite triburi si altora asemenea > > Lali > > ps te rog da-i forward pe lista