Am gasit niste materiale interesante pe tema asta pe net aici si aici. Oare cum ar fi daca votul ar fi obligatoriu in Romania? Obligatoriu, in fine, inseamna ca daca nu te duci sa votezi trebuie sa platesti o amenda. 100 de lei, sa spunem.
Iar pe buletinele de vot ar putea exista o casuta intitulata “fara preferinte” (sau ceva in genul asta), pe care sa poti pune stampila daca chiar nu vrei sa alegi nici un candidat / partid. Ce parere aveti?
Mai intai puteti vedea un filmulet cu expozitia anualei de la sala Dalles:
Iar apoi nu mai puteti vedea nici un filmulet. Puteti, totusi, sa vizitati site-ul oficial al Anualei de Arhitectura sau sa cititi ceva despre manifestatia asta in Observatorul Cultural.
Uneori te ajunge oboseala. Oamenii care incearca sa te convinga, acuzandu-te ca daca tii la ideile tale (pentru care ai oferit destule temeiuri bune) dai dovada de inversunare sunt obositori. Oamenii care pun intrebari stupide sunt obositori.
Oamenii lipsiti de orice curiozitate intelectuala sunt obositori. Oamenii care nu reactioneaza la ceea ce incerci sa le spui de frica sa nu dea prea mare importanta unor idei pe care nu le-au avut ei sunt obositori.
S-o luam prin excludere. Nu trebuie sa reactionezi prin violenta fizica, oricat de urata ar fi jignirea. De ce? Fiindca se considera ca orice violenta fizica e mai nashpa decat ar putea fi niste cuvinte. Reactia ar fi disproportionata. Uncool.
Mi-am adus aminte zilele astea de o chestie foarte caraghioasa pe care am scris-o inr-o lucrare la filosofie si pe care niste profi cu simtul umorului chiar mi-au dat punctaj maxim. Cerinta era sa fac o comparatie intre conceptia lui John Rawls despre dreptatea distributiva si conceptia lui Robert Nozick.
Nu-mi plac oamenii care vorbesc tare in public. In genere, nu-mi plac oamenii care fie vor sa-mi atraga atentia cu orice pret, fie sunt prea nesimtiti ca sa tina cont si de cei din jur. N-as spune ca sunt imorali, ci doar necivilizati sau nepoliticosi. Sau intruzivi, nu stiu.
Poate eu n-am nici un chef sa aud ca tu ti-ai tras-o toata noaptea si ai uitat sa-ti iei anticonceptionalele si te stresezi. Sau ca bunica ta a facut pe ea sau ca ti-au dat mai multi bani la job sau ca vecina ta e o curva. Daca vrei sa-i spui cuiva toate astea, fa-ti blog. Nu ma obliga sa te ascult!
“Exista in suflet trei factori fundamentali, ce determina actiunea si adevarul: senzatia, intelectul, dorinta.” – Alo, domnu’, chestia asta suna ca in cartile alea motivationale. Ce treaba are actiunea cu adevarul? Cum adica 3 factori? De ce doar 3? De ce fix aia? Ia sa vedem…
Ok, iti poti imagina situatii un pic funny. Constantin, un locuitor al lumii respective, le explica turistilor: “In lumea noastra, e suficient sa te gandesti ca un om trebuie sa moara pentru ca el sa si moara. De pilda, daca ma gandesc ca Vasile trebuie sa moara… Ups! Scuze, Vasile!”
Am avut niste probleme cu un pasaj de aici:
„Splendoarea“ comunismului, capacitatea lui infinită de a seduce şi longevitatea lui vin toate din faptul că, în el, lichelismul proliferează la adăpostul unui ideal.
Da, de obicei titlurile de forma asta le foloseam pentru Etica nicomahica a lui Aristotel. 🙂 Azi ne-am propus sa “citim” editorialul de aici. Bear with us for a while! Am sustinut ca acolo sunt doar exprimate opinii fara sa fie insotite si de argumente. Apoi am realizat ca lucrul asta ar putea sa nu fie evident pentru toata lumea, asa ca am scris acest post. Sooooo, here we go: