In trenul spre Brasov multi oameni raciti, abulici (poate drogati?) sau zgomotosi. Rezolvam cu o privire pe fereastra:

De la gara am luat troleibuzul 4 fiindca stiam ca duce pana in centru. Biletul se scumpise un pic, iar vechii brasoveni prietenosi care iti intindeau biletul lor cand coborau din troleibuz disparusera 🙂

Troleul ne-a lasat la Livada Postei, de unde am luat-o spre centrul Brasovului vechi:

Si asa am ajuns in Piata Sfatului, unde am gasit: copii, porumbei (vezi filmuletzul), cladiri colorate, vin fiert cu multe fructe. Fara blocuri si zgarie-nori, Brasovul pare un “oras de poveste” (asa suna o reclama la Brasov din Zile si Nopti, un fel de 7 Seri local).

Gramo a inceput prin a se zgai un pic prin jur:

dupa care a cautat un loc unde sa manance pizza. A inceput cu strada Republicii:

Din nefericire, acolo a gasit pizza doar in locuri pline de fum de tigara. Abia puteai sa respiri, de mancat ar fi fost chiar nashpa.

Un pic descurajati de nereusita, am incercat pe alta strada. Gramo-boy a vazut locul care s-a dovedit a fi perfect. Pizzeria hotelului Postavarul (peste drum de Facultatea de litere din Bv.) avea salon de nefumatori, o pizza uriasa si visine glazurate:

(In paranteza fie spus, hotelul Postavaru face parte din grupul Aro Palace, care are un site destul de fain; nu, n-am primit nimic pt. reclama, doar ca mi-a placut turul virtual de acolo)

Apoi Gramo a plecat sa se plimbe prin niste locuri mai dubioase din Brasov, dar despre asta o sa fie vb in postul urmator 🙂