Rezumatul episoadelor precedente: Am pornit impreuna cu Aristotel intr-o calatorie la capatul careia ar trebui sa intelegem care este sensul vietii. Pe harta lui Aristotel destinatia e Insula fericirii. Dar pentru el un om fericit nu e un om care se simte foarte bine, care se bucura de tot felul de placeri sau experiente interesante. Un om fericit e cel care isi implineste potentialul sau de om, adica ajunge sa aiba tot felul de calitati, pe care le invata, le transforma in deprinderi si chiar le foloseste.
Pana acum a fost vorba in principal despre calitatile etice ale unui astfel de om. Am descoperit ca acestea sunt niste deprinderi care au legatura cu actiunile noastre. Si am gasit si o busola dupa care se ne putem ghida in toate situatiile – trebuie sa cautam in toate actiunile masura justa, evitand excesele si insuficientele.
Dupa ce ne-am uitat la diferite calitati de felul acesta (curajul, cumpatarea, generozitatea, aspiratia spre onoare, blandetea, amabilitatea s.a.; pe una dintre ele – dreptatea – chiar am studiat-o la microscop) am traversat pe un alt continent, cel al calitatilor intelectuale. Pentru a le intelege mai bine, Aristotel ne-a pus sa ne uitam la acea parte a sufletului care e responsabila de gandirea rationala si de cunoastere.