Ryle (argumente filosofice)

[stefanov@fil.unibuc.ro]

Un argument care a aparut tot intr-o discutie de la un 
seminar. Ryle distinge intre "a sti cum" si "a sti ca"
si incearca sa sustina ca nu putem reduce cunoasterea 
in sensul de "a sti sa faci cutare si cutare" (a avea
anumite abilitati) la cunoastere propozitionala. M-am 
gandit ca se poate da un argument pentru a sustine ca
e in principiu imposibil de aratat, prin formularea unui 
exemplu, ca nu se reduce intreaga cunoastere la 
cunoastere propozitionala. Ar trebui sa fie oferit exemplul
unei abilitati care nu poate fi in principiu redusa la 
cunoastere propozitionala (nu ne intereseaza faptele, 
desigur - 'a sti sa joci sah mai bine decat Kasparov'
se poate reduce in principiu la cunoastere propozitionala, 
respectiv la propozitiile din programul lui Deep Blue, chiar
daca nici un om nu ar putea sa memoreze programul si sa 
urmeze instructiunile suficient de repede etc.). Nu 
este suficient ca abilitatea sa fie ilustrata - disputa
se da prin argumente, formulate in limbaj. Asa ca oponentul 
trebuie sa imi spuna in ce consta abilitatea respectiva, 
sa mi-o defineasca sau sa o descrie suficient de clar incat
sa pot urmari exemplul. Dar facand asta, el imi va oferi 
tocmai mijloacele suficiente pentru a capta abilitatea 
respectiva in niste propozitii, pt. a o reduce la cunoastere 
propozitionala. Iar acum pare lipsit de sens ca o persoana 
sa mai incerce sa arate ca 'a sti cum' nu e reductibil la 
'a sti ca' formuland exemple. Nu stiu daca argumentul e bun, 
ba chiar sunt inclinat sa cred ca e un argument prost, dar 
imi e clar ca e un _argument filosofic_. Iar raspunsul ar putea
fi acesta. Se poate sustine ca exista cel putin o abilitate
ireductibila la cunoastere propozitionala, si anume abilitatea
de a intelege o propozitie drept regula (ceea ce ii lipseste
elevului din exemplul lui Ryle, care adauga regula de deductie
la premisele rationamentului si tot nu vede cum decurge 
concluzia din premise). Este clar ca aceasta abilitate nu poate 
fi transmisa prin rostirea unor propozitii, fiindca daca ele
nu sunt intelese drept reguli, nimeni nu isi poate forma nici 
o abilitate intelegandu-le (iar acest exemplu nu are nici o 
legatura cu rule-following considerations de la Wittgenstein). 
Dar acest raspuns nu consta in respingerea primului argument 
sau in simpla prezentare a unui exemplu. Raspunsul nu 
contrazice concluzia primului argument, IMHO. El consta tot 
intr-un _argument filosofic_. Dar nu stiu sa spun ce anume
distinge argumentele filosofice de argumente de alt fel.
Asta m-ar interesa, de fapt, sa discut.

g.s.