in ce limite expresiile cu aceeasi intensiune pot fi substituite in contextele intensionale??

[mircea tobosaru <mircea_tobosaru@yahoo.com>]

In "raspuns la raspunsul" lui Mircea scriai:
"tocmai asta se pare ca dovedeste contestarea lui
(II):
ca un sistem de logica epistemica este ceva care
trebuie sa tina cont de capacitatile de rationare ale
fiecaruia dintre noi!Adica ca un sistem de logica
epistemica nu este posibil!"

Ai fost totusi de acord cu (5)Cap--><>CaCap si cu
(6)(Cax=y & CaPx) --> <>CaPy  (daca a crede ca x=y si
a crede ca x este P atunci este posibil ca a sa creada
ca y este P),asa ca avem o baza da la care sa
pornim.Nu vad nici o dovada pentru suspiciunile tale.5
si 6 iau incalcul subiectul epistemic,cu toate
contingentele sale ,asa ca ar trebui sa te
multumeasca.

Ai mai scris: 
"Intr-o lume posibila a crede efectiv ca p" nu
inseamna decat ca nu este deloc necesar ca a sa creada
ca p, asta voiam sa spun. Ori pe noi ne intereseaza sa
facem o schema de ratiomnament de tipul lui (II) sa ne
dea concluzii adevarate din premise adevarate, nu
numai concluzii "posibile". Daca asta e tot ce se
poate obtine printr-un sistem axiomatic e totusi
destul de putin si cred ca asta trebuie sa recunosti
si tu.
revizuiesc (6): (6*)#(Capx=y & CaPx) --> <>CPy(daca
necesar in fiecare lume avem antecedentul,atunci este
posibil ca a sa creada Py .Acesta este un enunt care
este necesar deoarece Acest lucru nu ar trebui sa te
supere.nu e vorba de ipoteze ad-hoc,ci de
inbunatatiri.Indefinitiv cautam sa dam forma
intuitiilor noastre despre atitudini X (a se citi
propozitionale).
(8) #(Capx=y & CaPx) --> ~<>CaPy este absurd :daca in
toate lumile avem antecedentul e clar ca e cel putin
posibil ca a sa creada ca Py.Acesta este un
rationament valid si poate fi folosit intr-o logica a
atitudinilor propozitionale.Eu cred ca 8 este o
analiza a logicii de adancime a lui trei lui 3 . Cat
de ajuta,nu mai stiu, da poate ti e pare
interesant.Incerc sa arat ca un sistem epistemic slab
care sa fie plauzibil si pentru tine este posibil este
posibil . 
Mai scriai: 
 Intrebarea mea era totusi destul de clara: consideri
ca problemele ridicate de (I) si respectiv (II) sunt
legate sau independente?

pai problema ridicata de II este urmatoarea: in
interiorul contextele intensionale putem substitui
expresii cu aceeasi extensiune salva veritate?
Frege spune ca nu si zice bine.
I ridica o problema reala .
 II spune ca solutia lui Frege(putem face substituti
daca expresiile au aceeasi intensiune) nu tine pentru
expresiile in care avem reiterati mai multi operatori
de tipul C(adica apar intr-un argument de mai multe
ori,ca in II).Deci I are legatura cu II .Dar II
limiteaza  solutia lui frege ,nu o falimenteaza.
Iar sitemul in care 8 de mai sus ar trebui sa
reprezinte in ce conditii regula eliminarii
identitatii tine e o solutie valida la problema
acestor operatori opaci reiterati.
MIrcea
P.S.
Dupa cum vezi,problema mea e de a da o semantica
adecvata  pt atit X ,care sa tina seama de relatiile
deloc necesare dintre opinii.Problema e cu axiomele de
trecere,care sa ne arate relatiile dintre C,<> ,si #.
Si mai e si faptul ca regula R nu mai poate fi
acceptata fara restrictii...
poate te mai gandesti si tu .

__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Yahoo! Tax Center - online filing with TurboTax
http://taxes.yahoo.com/