Re: Re: raspuns celor doi Stefani

["stefan cojocaru" <cojocaru@phil.ufl.edu>]

Teodor,

In concluzie, nu vorbesti despre relatii intre obiecte, ci despre relatii
intre propozitii. Dar ce fel de relatii cauti? Nu imi este prea clar care
sunt propozitiile intre care ai vrea sa gasesti relatii - imi cer scuze, nu
am citit de la inceput e-mail-urile tale. Pe de alta parte, pomenesti, in
primul paragraf de mai jos, relatii, iar in paranteza vorbesti de functii de
adevar. Prin "relatie" intelegi "functie de adevar"? (De obicei, prin
"relatie" intelegem altceva decat prin "functie".)
    In legatura cu distinctia "de re/de dicto", ea este strict formala daca
nu fixezi prin ea o anumita situatie (precum cea cu Superman si Lois). Spun
ca este formala in sensul ca prin semne propozitionale care arata intr-un
fel sau altul putem intelege acelasi lucru sau lucruri diferite in functie
de cum le folosim noi, cata vreme, in cazul in care ele sunt puse intr-un
limbaj logic, conventiile logice nu sunt atat de restrictive incat sa fixeze
ele insele o situatie (dar asta ar fi absurd, logica trebuie sa aiba
caracter general). Ca sa folosesti distinctia, tu, mi se pare, o legi de
situatia cu Superman si Lois, in care stii care sunt calitatile indivizilor
si cine stie si cat stie despre celalalt. Cu alte cuvinte, elementul
lamuritor este situatia, nu simpla asezare a semnelor pe care tu o asociezi
situatiei respective, fiindca, din nou, semnele pot fi folosite altfel.
Banuiesc ca lucrurile nu stau mult diferit nici cu problema ta originala.
Explicatia, pana la urma, nu este de felul detectarii vreunei relatii sau a
unui mod de functionare a propozitiilor, ci de felul compararii unor
situatii.

Stefan C




>    Am decis sa va raspund amandurora intr-un singur mail pentru ca una
> dintre problemele pe care le ridicati este comuna. Cea privitoare la
> interpretarea de re. In esenta raspunsul e simplu: e relevanta
> interpretarea de re pentru problema mea pentru ca in interpretarea de re
> propozitia initiala (aparent simpla) este tradusa printr-o propozitie
> compusa, mai precis printr-o conjunctie in care valoarea de adevar a
primei
> propozitii nu depinde de ce crede S. Intr-adevar prezentarea mea initiala
a
> distinctiei era at best vaga, expresia cea mai nefericita fiind "relatia
> lui S cu alte obiecte". E vorba despre relatia dintre doua propozitii,
> dintre care una este exclusiv despre x, iar a doua este exclusiv despre ce
> crede S. Este evident insa ca e vorba de o relatie logica (propozitia
> compusa este functie de adevar de valorile de adevar ale propozitiilor
> componente) si nu de o relatie in sensul de predicat diadic. Cum e
> relevanta aceasta interpretare pentru problema noastra? Este relevanta
> pentru ca in interpretarea
> de re in prima propozitie Superman este substituibil cu Clark Kent, iar in
> a doua S crede ceva despre un x, cunoscut "by acquaintance", cum ar zice
> Russell, nu printr-o descriptie (Russell considera ca numele proprii din
> limbile naturale sunt disguised descriptions). Aceasta ultima observatie
> cred ca lamureste in mare si observatia 2) a lui St. Cojocaru. Distinctia
> poate fi triviala, cum zice el (desi am indoieli asupra acestui fapt), dar
> ea exista si poate fi chiar utila. Insa, asa cum v-am spus, exista un
> argument in Word and Object prin care Quine arata ca interpretarea asta nu
> e deloc triviala, ba mai mult, ca ea duce la consecinte absurde. Poate il
> intelegeti voi insa si mi-l explicati si mie (se afla in cap. "Vagaries of
> reference").
> Aceasta lamurire cred ca este suficienta si pentru lichidarea problemei cu
> Graalul pe care o ridica St. Iancu. Putem construi propozitii de existenta
> false despre obiecte inexistente. Iar in cazul in care aceste propozitii
> apar in conjunctii cu altele, indiferent de forma acestora din urma,
> propozitiile compuse sunt si ele false. Deci ne ajuta oricum aceasta
> interpretare atata vreme cat ea ne permite substituirea identicilor. Ne
> ajuta pentru ca sub aceasta interpretare propozitiile au conditii de
adevar
> diferite de cele de dicto. Problema ramane pentru cazul cand interpretam
> aceste ascriptii ca ascriptii de dicto, dupa cate imi dau eu seama.
>    Apoi St. Iancu mai spune ca motivul pentru care un rationament de tipul
> I (cu prima premisa fara "S crede ca-") nu este valid este altul decat
> motivul pentru care un rationament de tipul II (similar lui I, dar cu "S
> crde ca-" prefixat primei premise) nu e valid. Aici intr-adevar nu i-am
> raspuns direct, dar un raspuns indirect i-am dat in raspunsul catre Mircea
> T. Aici sunt doua probleme pe care nu le-am luat in considerare de la
> inceput (senzatia mea de nesiguranta din primul mail!) si dintre care una
> ameninta sa dizolve problema ca "fara sens". (De fapt eu inclin sa cred ca
> deja a dizolvat-o!) Prima, asadar, cea mai importanta, datorata lui Mircea
> T. este ca nu se poate vorbi de validitate in mod riguros decat intr-un
> sistem axiomatic determinat. Si exista sisteme de logica epistemica, insa
> nu stiu sa spun mare lucru despre ele. Prin urmare aici discutia trebuie
> suspendata "din lipsa de probe". A doua este ca daca optam sa discutam in
> continuare la nivelul intuitiilor logice "naturale" se poate observa
> totusi ca un rationament de tipul I nu poate fi valid daca nu este unul de
> tipul II. Adica rezolvarea lui II este o conditie necesara pentru
> rezolvarea lui I, desi poate nu si suficienta. In acest sens Stefan I.
> sustine ca rezolvarea lui II nu este nici macar necesara pentru rezolvarea
> lui I, pentru ca putem privi enunturile componente ca independente de ce
> crede S, probabil ca de re ascriptions (exemplul lui cu durerea
> abdominala). Aici sunt perfect de acord, cu rezerva pe care am spus-o
deja,
> privind acel argument al lui Quine. Totusi cum ramane cu interpretarea de
> dicto? Intuitia pe care o am eu este ca interpretarea de re este oarecum
> artificioasa si ca de fapt ceea ce avem in vedere cand folosim acest tip
de
> enunturi este interpretarea de dicto.
> Teodor
>
>
> ------------------------------
> K Free E-mail http://www.k.ro/
> by KappaNet http://www.kappa.ro/
>
>
>
>