|
Silviu,
Am mai reflectat asupra celor scrise de tine in
ultimele mesaje si am ajuns intr-un punct in care a trebuit sa recunosc ca sunt
suparator de confuz. Pe de alta parte, mi se pare ca sunt multe lucruri foarte
importante in schimbul tau recent de mesaje cu Stefan I - ca pana
la urma sunt de acord cu tine sau nu. As fi foarte interesat sa
inteleg exact ce spui. Am mai multe probleme, nu m-as apuca sa le insir
acum. In mare, confuzia provine din faptul ca, desi as fi tentat sa aprob
imediat observatia dupa care obiectul este ce este intr-o retea de
scopuri/practici, mergand pe urmele tale, am ajuns la concluzii
ciudate. Te-as ruga atunci sa precizezi punctul in care Bogdan a
apelat la elemente idealist-burgheze - in ce fel legi ce a spus
el, mai exact, de ontologia esentialista si de estetica escapista - si sa
incerci sa dai mai departe putin contur conceptului tau de "estetica
neescapista". [Dificultatea ar fi aici ceva de felul asta: nu prea "vad" cum se
intampla productia "estetica" de bunuri - ma intorc in felul asta la
observatiile lui Stefan I - cu toate ca as putea "vedea" cum are loc o productie
"religioasa" de bunuri. Dificultatea este legata de folosirea expresiei
"estetica neescapista" si de practicile pe care le asociezi cu ea (cat de
concrete sunt ele, cat de conceptibile sunt ele?).]
Legat de urmatorul paragraf dintr-un mesaj mai
vechi scris de tine:
"Primo, eu spuneam mai mult decat atat, in sensul ca nu e nevoie ca
patronii
sa 'observe' modificarea cererii - ei o pot anticipa. De altfel, nu e greu deloc sa o anticipezi si, in ciuda unor efecte de subtext ale liberalismului care ar vrea sa prezinte piata ca ceva foarte mobil unde niciodata nu stii exact ce se va intampla, e limpede ca nici un patron 'rational' nu va astepta sa constate cresterea cererii. Bref, piata seamana cu un joc in care trebuie sa pariezi, nu cu unul in care trebuie sa raspunzi corect la stimuli. Secundo, cum am mai scris, inainte ca profiturile sa poata creste in industria de paine datorita cererii crescute de paine, lucrul asta la randul lui va fi anticipat de patronii din industriile plasate in amonte fata de paine in procesul de productie. Ca urmare, acesti patroni (cel putin cei ale caror industrii produc bunuri de capital mobil) vor majora la randul lor preturile (probabil, in cazul painii, cum ziceam, nu atat la capitalul fix - ex. pretul la cuptoare - dar cu siguranta la capitalul mobil - ex. la energie electrica si benzina)." Spui ca intr-o economie capitalista patronii
anticipeaza, nu constata modificarile cererii - si asta mi se pare foarte
corect. Este o teza centrala a economiei austriece ca intreprinzatorii 1)
anticipeaza modificarile cererii pe baza evaluarilor actuale ale bunurilor de
ordin intai ("de consum") reflectate in preturile actuale, 2) evalueaza in
aceasta lumina bunurile de ordin secundar - si decid, ca sa folosesc
terminologia economiei populare, ce ar putea sta ca mijloc de
productie in fabricarea bunurilor a caror cerere a fost anticipata.
Important este ca anticiparea structurii cererii viitoare presupune un risc,
anticiparea nu este profetie.
Mi se pare in neregula in ce
spui numai ca patronii apar ca maximizatori de preturi, nu ca producatori de
bunuri sau intreprinzatori - si nu inteleg aici de ce patronii nu ar mari oricat
de mult preturile. Cred ca pierzi din vedere faptul
ca anticiparile diversilor intreprinzatori sunt in
competitie si ca, din acest motiv, fiecare va incerca sa isi sporeasca profitul
mai degraba prin extinderea clientelei - scazand astfel preturile - decat prin
cresterea preturilor. Patronii, in tabloul tau, actioneaza ca o singura
persoana.
Stefan C
|