argumentul din Hoppe

["Stefan Iancu" <antinous78@yahoo.com>]

> > Uite, dau un exemplu mai concret. Imi aduc bine aminte de un argument
din
> > Hoppe care mergea in felul asta: e prost ca statul sa impuna un salariu
> > minim prin lege, din cauza ca o asemenea masura nu isi poate atinge
> scopul.
> > Nu isi poate atinge scopul, pentru ca a impune un salariu minim prin
lege
> > genereaza in mod necesar inflatie (deci scaderea nivelului de trai), si
> > anume pentru ca patronul (despre care se considera ca se poarta ca un
> > computer) isi va urmari in continuare atingerea scopului propus (un
anumit
> > profit), majorand preturile de vanzare a produselor pentru a compensa
> > diferenta pe care trebuie sa o plateasca pentru salarii. Intrebare: nu
se
> va
> > intampla exact acelasi lucru daca facem o manifestatie prin care
convingem
> > pe toata lumea sa nu se angajeze sub un anumit salariu?
> > Daca nu se va
> > intampla acelasi lucru, atunci e ceva foarte ciudat la mijloc: si anume,
> > rezulta ca patronul nu majoreaza preturile decat daca costurile de
> productie
> > suplimentare ii sunt impuse de catre stat, adica rezulta ca pe patron il
> > intereseaza sursa modificarii costurilor de productie, ceea ce ne scoate
> din
> > modelul rationalitatii economice etc.
>
> Raspunsul meu:
>
>     Vreau sa argumentez ca pierderile intreprinderii X prin boicot
> non-violent nu afecteaza deloc eficienta sistemului, in timp ce
interventia
> statului prin masuri de felul salariului fix:
> 1) Exista intreprinderi care dau faliment pentru ca isi pierd clientii; ca
> asta se datoreaza unui boicot sau ca apare un un competitor redutabil pe
> piata, sau, pur si simplu, pentru ca trece moda anumitor produse nu prea
> conteaza in ochii celor care lucrau in intreprinderea falimentata - deci
> boicotul nu aduce nimic deosebit in privinta posibilitatii de pierdere pe
> piata. De fapt, boicoturi unfair sunt organizate chiar de competitori.
> Asadar, daca efectele boicotului asupra eficientei economice capitaliste
> seamana cu cele ale interventiei statului, atunci si efectele falimentului
> ordinar ar trebui sa diminueze in acelasi fel eficienta sistemului.
> Paradoxal sau nu, posibilitatea falimentului este vitala pentru eficienta
> capitalista.
> 2) Mi se pare ca centrezi analiza argumentului - pe care il prezinti
intr-un
> mod convenabil in acest sens - pe ceea ce ar trebui sa fie eficienta
> intreprinzatorului X, nu a economiei capitaliste, dar cat de eficient
> produce un X sau un Y nu ne poate interesa prea tare, fiindca ei sunt
oricum
> unii mai eficienti decat altii - astfel, daca sabotorii lui X devin
clienti
> ai lui Y, presupunand fie ca vor consuma un produs de acelasi tip, fie ca
> vor cumpara cu banii pe care nu ii mai dau pe produsele de tipul X alte
> tipuri de produse, Y, s-ar putea spune fara mari probleme ca Y devine mai
> eficient decat X in masura in care ii castiga, rand pe rand, clientii.
> Intrebarea este: economia capitalista - adica schimbul pe o piata cu bani,
> fiindca, altfel, o economie inseamna in principiu concurenta - pierde in
> eficienta prin masuri precum salariul minim? Daca da, diminuarea
eficientei
> pe aceasta cale este comparabila cu efectele unui boicot non-violent?
> Raspund afirmativ la prima intrebare, negativ la a doua. Daca tu te apuci
sa
> organizezi manifestatii in piata publica, oamenii nu vor mai cumpara
> produsele unor firme, dar isi vor cheltui pe alte lucruri. Scriai intr-un
> alt mesaj: "Legat de discutia asta inca astept un raspuns cu privire la ce
> s-ar intampla intr-o societate libertariana in care sunt insa boicotate
> toate tipurile alea de firme". Ce s-ar putea intampla? Oamenii ar cumpara
de
> la alte firme, care le-ar satisface noile gusturi modelate de o constiinta
> anti-consumerista, intr-un fel oarecare, firmele astea vor concura pentru
a
> raspunde cat mai bine noilor cerinte, iar sistemul va fi in ansamblu la
fel
> de eficient ca si inainte in masura in care asigura preferintelor
> individuale o oferta maximala. Ce nu s-ar putea intampla printr-un boicot
> non-violent ar fi o boicotare absoluta, a tuturor intreprinzatorilor de pe
> piata - capitalul va fi orientat prin intermediul preferintelor intr-un
loc
> sau altul, dar nu va disparea (acumularea de capital nu va fi
impiedicata).
> In schimb, masurile etatiste boicoteaza toti intreprinzatorii de pe piata,
> astfel incat capital este sustras de pe piata, nu trimis dintr-o parte in
> alta. Toti intreprinzatorii trebuie sa respecte salariul fix. Daca spunem
> asa: "din moment ce actiuni libere precum boicotul nonviolent au aceleasi
> efecte asupra eficientei unei intreprinderi capitaliste precum salariul
> minim, salariul minim ar trebui sa fie tot atat de OK dpdv instrumental
> precum orice actiune libera pe piata", atunci vom spune asa: "efectele
> economice ale fixarii salariului minim nu la 5,7 USD/ora, ci la 10000
> USD/ora ar trebui sa fie la fel de OK precum pierderile provocate unei
> intreprinderi prin boicot liber"... Nu merge. Am spus 'capital este
sustras
> de pe piata prin masuri etatiste', unde evaporarea capitalului corespunde
> unei posibilitati de satisfactie restransa a preferintelor individuale.
> Toate bunurile se vor scumpi mai mult sau mai putin, in timp ce, in cazul
> boicotului, unele preturi cresteau pana la falimentarea producatorului, in
> timp ce altele, catre care s-ar orienta banii facuti disponibili, s-ar
> ieftini fiindca firmele proaspat solicitate vor dori sa isi extinda oferta
> pe baza neasteptatelor castiguri. Prima afectata de salariul minim este,
> bineinteles, piata muncii. Cei mai descalificati vor fi trecuti in
> vagabondaj sau, daca au rude la stat, vor avea poate norocul sa devina
> functionari, iar cei calificati numai cu o treapta mai sus le vor lua
> probabil locul la munci sub pregatirea lor. Patronul va fi interesat sa
> pastreze numai oamenii calificati, pe care oricum ii platea si inainte
peste
> ceea ce acum reprezinta salariul minim. (De aceea am dubii in privinta
> posibilitatii convingerii celor care, orice ar face, nu ar gasi pe piata
> curenta alte oferte de angajare decat cele sub salariul minim - pe ei ar
> trebui sa ii poti plati pentru a-i convinge sa nu se angajeze decat cu
> salariul minim. Daca totusi ii vei convinge ca in felul asta patronii vor
> ceda, foarte bine. Cu siguranta ca unii patroni nu isi vor permite sa
> plateasca asa - mai ales cei ale caror intreprinderi folosesc in proportie
> foarte mare forta de munca necalificata - si vor da faliment, falimentul
lor
> va afecta contracte cu alte firme si sa va rasfrange probabil asupra altor
> muncitori, dar cata vreme exista asa o larga solidaritate intre muncitori,
> care se intampla sa fie, alaturi de patroni, si consumatorii de pe piata,
si
> totul se intampla non-violent, adica in acord cu vointele individuale
> legitime, totul este OK.)
> 3) Consider ca am raspuns suficient la prima ta intrebare: "nu se va
> intampla exact acelasi lucru daca facem o manifestatie prin care convingem
> pe toata lumea sa nu se angajeze sub un anumit salariu?" Rezum: intr-un
fel,
> acelasi lucru se (poate) intampla si intr-un caz si in celalalt, anume ca
> patronul X mareste preturile; semnificatia cresterii preturilor in cele
doua
> cazuri este insa diferita, pentru ca masura de stat duce la cresteri
> generale ale tuturor bunurilor produse pe piata. In felul asta, nu mai
sunt
> obligat sa examinez posibilitatea: "Daca nu se va intampla acelasi
> lucru...", pentru ca tu intelegi prin 'acelasi lucru' numai o crestere de
> pret a unui tip de bunuri sau a unei serii finite de bunuri, iar eu am
> aratat ca a) prin 'acelasi lucru' ar trebui sa intelegem un declin al
> performantei economice in general si ca b) astfel nu exista nici o
problema.

Identifici corect sarcina care era de a analiza in paralel doua modificari
in conditiile pietei 1) statul impune salarii minimie 2) toti muncitorii cad
de acord sa nu se angajeze sub o suma. (Problema asta nu e inca cea a
caritatii, dar e cumva similara).

Apoi iti stabiliesti teza care e: 1 duce la ineficienta economica, 2- nu.
Apoi in raspuns amesteci asta cu exemplul boicotului. Fie ca numeste 2
boicot, ceea ce nu e foarte adecvat, fie ca te referi explicit la exemplele
anterioare de boicoturi (ce se intampla daca oamenii nu mai cumpara un
produs anume). Daca elimin din raspunsul tau referintele la exemplul
boicotului propriu-zis, raman cu urmatoarele:

1) impunerea salariului minim e ineficienta: patronii majoreaza toti
preturile de vanzare si/sau cumpara mai putina forta de munca (angajeaza mai
putini oameni), unii dau faliment. Intleg oarecum de ce masura asta nu-si
atinge scopul, anume cel de a pune mai multi bani in bunzunarele
muncitorilor: ei vor cumpara acum la preturi mai mari si unii nu vor mai
gasi locuri de munca. Nu inteleg de ce _per ansamblu_, la nivelul economiei
si al eficientei globale (nu al eficientei angajatilor care inainte aveau
salariu sub minim), rezulta o pierdere a eficientei. Cu alte cuvinte, ca si
lui Silviu, nu inteleg fraza fraza "capital este sustras de pe piata" sau
"evaporarea capitalului".

2) solidaritatea muncitorilor: aici vorbesti mult despre boicot fara o
legatura evidenta cu asta. Apoi spui "intr-un fel,
> acelasi lucru se (poate) intampla si intr-un caz si in celalalt, anume ca
> patronul X mareste preturile; semnificatia cresterii preturilor in cele
doua
> cazuri este insa diferita, pentru ca masura de stat duce la cresteri
> generale ale tuturor bunurilor produse pe piata"

ceea ce nu e adevarat: salidariatea generala a muncitorilor duce la scumpiri
tot atat de generale ca si interventia statului, nu doar la scumpirea unui
produs (nu vorbim despre boicotul Danone). Patronii trebuie sa aiba aceeasi
reactie: vor angaja muncitori in noile conditii (adica peste o suma) dar vor
incerca sa redreseze pierderea prin ridicarea pretului de vanzare si/sau vor
angaja mai putini oameni (unii si-au dat deja demisia pentru ca erau paltiti
sub suma respectiva).
Deci si aici se intelege de ce stabilirea salariului minim, de data aceasta
prin masuri non-violente, nu isi atinge scopul (aceeasi muncitori vor
cumpara mai scump si vor gasi mai greu job-uri), dar nu inteleg de ce aici
nu apare ineficienta de ansamblu, evaporarea capitalului.

Ambele chestiuni pe care le identifici la Silviu (i) confuzia dintre
eficienta pt X si eficienta economica ii) posibilitatea falimentul ar fi
vazuta ca avand legatura cu ineficienta), apar in ambele scenarii, in 1 si
2, deci nu se confunda nimic. Daca e sa vorbim despre eficienta pentru
muncitori, atunci ea apare in ambele exemple, la fel si cea a economiei.
Pentru 1) tu sustii ca e ineficienta si pt muncitori si pt economie, la fel
ni se pare noua ca se intampla si pentru 2) (facand aceleasi rationamente).

Stefan



_________________________________________________________
Do You Yahoo!?
Get your free @yahoo.com address at http://mail.yahoo.com