Re: presupozitii si prejudecati

["Stefan Iancu" <siancu@home.ro>]

Silviu scrie:

> >From: "Stefan Iancu" >Hmm... voi parca cautati mai mult ceva de genul
"statulul logic (epistemic)"
> >al presupozitiilor...
> >Cand spun despre cineva ca are o prejudecata inteleg prin asta ca este
> >intr-un anumit fel bigot, ca emite o judecata de valoare in care se simte
> >resentimentul fata de ceva care in mai toate cazurile este diferit de el
si
> >pe care nu poate si nu vrea sa-l inteleaga. In toate prejudecatile majore
> >adie un aer de vrasmasie, un mecanism psihologic primar care face ca ceea
ce
> >este diferit sa para urat si rau, o lipsa de dispozitie de a intelege si
de
> >toleranta fata de alter. Nu ma intereseaza daca rasistul are o teorie
> >complicata prin care incearca sa-si justifice prejudecata; rasismul
ramane
> >pentru mine o prejudecata atata timp cat cel care o are vrea sa-mi
> >demostreze ca el este superior celor care sunt altfel. Rasism, sexism,
> >ageism, homofobie, prejudecatile cocalarilor fata de intelectuali si ale
> >intelectualilor fata de cocalari, ale europenilor fata de americani si
> >invers, ale filosofilor fata de ingineri si ale artistilor fata de
> >filosofi... in toate se simte acelasi lucru, convingerea ca numai eu si
cei
> >ca mine putem avea valoare, toti ceilati sunt niste deviati, inferiori,
etc,
> >etc. Exista, e drept, prejudecati virulete si altele aproape inofensive,
> >unele adoptate cu totul necritic, altele sustinute cu 'acte in regula'.
> >Unele stau pe jumatate adormite si se trezesc la viata cand nu te-ai
> >astepta, altele sunt ascunse sub argumente politicoase si academice,
altele
> >devin sentimente, devin repulsiile si atractiile noastre...
> >O judecata care are presupozitii adoptate necritic nu este o prejudecata
> >atata timp cat nu este dublata de impertinenta, dusmania, aerul de
> >superioritate al prejudecatii.
> Mai multe lucruri amestecate aici...

I sure' hope so.

E in primul rand riscant ca prejudecatile sa nu fie definite in termeni de
intemeiere, pentru ca ar fi bizar sa mi se vorbeasca de o prejudecata
intemeiata.

Ce intelegi prin asta? Intemeiata din punctul cui de vedere? Daca din al
celui care crede prejudecata X, atunci ea poate foarte bine sa fie
itemeiata... rasitul spune ca albii au creierul mai mare, muncitaorii spun
ca intelectualii nu isi traiesc viata si se scund in carti, baba
credincioasa ca homosexualul incalaca voia Domnului... Toate sunt
'justificari', dar sunt proaste... prejudecata ramane prejudecata... Daca
prin 'intemeiat' intelegi doar corect-intemeiat, atunci uita-te la urmatorul
caz de prejudecata inversa: cineva sustine cu argumentele ok ca e misoto sa
citesti, dar eu stiu ca citeste pentru ca niste parinti l-au indoctrinat de
copil in sensul asta... a invatat argumentele bune, dar ele nu sunt niciodta
suportul psihologic al actiunii lui care pare Ok. Cred ca s-ar putea gasi
exemple mai misto aici...

 Si, pentru a nu bate campii

I don't appreciate this... e cumva un reflex analitic?

> , e nevoie sa spunem, cred, ca, daca exclusivismul, intoleranta sau >
lipsa de intelegere fata de ceilalti sunt gresite, macar uneori, este pentru
ca _nu exista nici o justificare pentru ele_. Altfel, ar insemna ca dincolo
de orice argumente, dincolo de orice justificari, diversitatea sau toleranta
ar fi valori in sine, ceea ce nu pare a fi cazul, sau oricum nu in forma pe
care o prezinti. Pe scurt, ar fi de spus urmatorul lucru: daca ar exista
argumente serioase pentru care ar trebui sa fim rasisti, sau homofobi etc.,
ar trebui sa nu ezitam sa fim toate astea, dar exact pentru ca nu exista
astfel de argumente, si > nu din cauze independente, nu suntem nici una nici
alta. Altfel, nu am fi cu nimic superiori rasistilor, ci ne-am afla in
aceeasi pozitie obiectiva! ca si ei, adica in incapacitatea de a justifica
ce spunem si ce facem.
>

Ok, sunt de acord cu asta. Numai ca uitata-te chiar si la cuvantul
PRE-judecata... e clar ca intoleranta (nu te mai impiedica de cuvant!) e
anterioara oricarei incercari de a justifica ceva, de a gandi. E chestia pe
se invata de mic copil... strainii sunt rai, toti care se poarta altfel
decat noi sunt freaks.

> Acum, acestea fiind spuse, as putea sa acord un sens celor pe care le
sustii, zicand ca nu ai vrut sa spui asta, ci mai degraba ceva de felul: 'in
majoritatea cazurilor in care avem de a face cu o prejudecata, ea presupune
nu numai lipsa de argumente, ci si deprecierea unor persoane care sunt
diferite de noi (cei care avem prejudecata)'.

nu presupune lipsa de argumente... dupa cum incercam sa arat, nici macar
lipsa de argumente bune, prsupune totusi alt suport psihic (si cand zic asta
ma gandesc la ceva de genul psihologia cunoasterii...)decat cel oferit de
argumente.

 Asta e desigur factual adevarat, in masura incare oamenii nu reusesc de
cele mai multe ori sa poarte judecatile lor morale asupra comportamentelor
semenilor lor, ci de cele mai multe ori, asupra persoanei acestora, care e
condamnata de multe ori fara drept de apel (contrar maximei 'sa iubesti
pacatul si sa urasti pe pacatos').

actele astea ratate... :-)))

Dar desigur, si aici trebuie facute anumite precizari: toate exemplele date
de tine vizeaza atitudini depreciative la adresa unor categorii de persoane.
Cu toate astea, exista unele cazuri in care pur si simplu sunt vizate
grupuri de persoane la care a apartine este rezultatul unei optiuni, si alte
grupuri la care apa! rtenenta este mai mult sau mai putin naturala. Rasismul
este un bun exemplu de atitudine depreciativa la adresa unui grup de al
doilea tip. Sexismul la fel, probabil. Age-ismul, la fel. Nationalismul - ar
fi de discutat, probabil ca depinde de ce teorie adopti, dar exista un
oarecare consens printre nationalisti ca nationalitatea este ceva relativ
natural care nu e rezultatul unei optiuni, si asta e tot ce conteaza, pentru
ca in definirea atitudinii lor ceea ce conteaza este ceea ce cred ei despre
nationalitate, si nu adevarul despre nationalitate. Exemple de celalalt tip
ar fi de exemplu cel cu artistii si filozofii etc. Distinctia asta mi se
pare importanta pentru prezenta discutie, pentru ca intr-un caz (al doilea)
atitudinea depreciativa pare complet nejustificata - pentru ca se formuleaza
judecati despre persoane in functie de trasaturi irelevante -, in timp ce in
al doilea caz, se poate totusi purta o discutie, lucrurile nu sunt
fundamental aberante. Oricum, mi se pare c! a discutia se poarte diferit in
cele doua tipuri de cazuri. Astept obiectii aici.
>
> Inca o observatie: m-am saturat de acest discurs ultra la moda, in care ti
se spune mereu ca e ceva in neregula daca crezi ca ai dreptate, ca cei care
sustin lucrurile pe care le sustii tu au dreptate si ceilalti nu. Sa
terminam cu ipocrizia asta care isi aroga virtuti de toleranta. A ajuns o
adevarat vina sa cred ca am dreptate, sa indraznesc sa spun ca exista
persoane care gresesc, ca se pot spune aberatii, ca nu toata lumea e la fel
de informata, culta, ca nu toata lumea are dreptate in felul ei, ca nu totul
seamana etc. In societatea contemporana, trebui sa te simti neaparat vinovat
daca nu recunosti 'dreptul la diferenta' (la o diferenta abstracta), dreptul
de a fi altfel, daca nu consimti sa faci o baie hedonista in the melting
pot. N-am sa spun ca numai cei ca mine au valoare (intr-un sens care ar
presupune infailibilitatea), dar astept cu nerabdare ziua in care voi fi
scutit o data pentru totdeauna de propaganda obstinata a diferentei care e
neaparat garantie a valo! rii. Ceea ce de fapt intelege oricine vorbeste si
gandeste normal la cap, atunci cand intelege sa argumenteze ca are dreptate
si nu doar sa spuna 'i have the right to be different'.
>

Sper ca discursul asta nu e indreptat impotriva mea ci doar l-a prilejuit
ocurenta cuvintelor 'toleranta' si 'diferenta'... Si eu m-am saturat de
discursul si mai la moda dupa care toleranta e o tampenie pentru americani
iar intrasigenta o atitudine de adevarat barbat.... "Ce nene, acuma tre sa
fim intoleranti si cu criminalii?" - asta e o replica pe care poti sa o auzi
in troleu sau cand se discuta articolul 221 (sau care o fi)
Oops.. did I put words in your mouth? Sorrrrrry.

> Silviu
>

As mai vrea sa zic ceva, de final asa... O sa fiu putin wittgensteinian si o
sa spun ca daca voi cautati ceva de genul trasatura comuna a tuturor
utilizarilor cuvantului 'prejudecata', good luck... Daca vreti sa postulati
o definitie ca intr-un limbaj formal si care sa fie si folositoare... din
nou bafta! Cred ca lucrul care trebuie facut e sa identificam cateva sesuri
ale cuvatului, sa le dam o descriere cat mai bogata si sa dam exemple misto!

Stefan