Cred ca e corect cam tot ce zici aici. Pentru mai multa exactitate am putea spune asa: conceptul de presupozitie e un concept relativ, in sensul ca cineva (un subiect S) are anumite presupozitii _neaparat in raport cu_ anumite enunturi pe care le sustine. Nu poti sa spui: 'S are presupozitii', ci trebuie sa spui 'S se sprijina pe presupozitii cand afirma p'. Iar cu prejudecatile nu e asa: poti sa spui 'S are prejudecatile cutare si cutare', iar aici nu mai e nevoie de nimic in plus, deci prejudecatile nu sunt prejudecati in raport cu alte enunturi.
Acum, pentru o clarificare a conceptului de prejudecata. 'S are prejudecata p daca S nu poate oferi temeiuri pentru p' - zici tu. Sa remarcam ca in varianta asta aceeasi propozitie p poate fi prejudecata pentru subiectul S si poate sa nu fie prejudecata pentru subiectul S1, pentru ca aptitudinea de a oferi temeiuri pentru p poate sa difere in cazul lui S1 fata de cazul lui S. Dar consecinta asta e contraintuitiva si face sa nu se mai poata vorbi in termenii 'p _este_ o prejudecata'. Deci probabil ca analiza ar trebui putin modificata: 'S are prejudecata p daca S sustine ca p si _nu se pot_ oferi bune temeiuri pentru p'. Cineva ar putea zice acum ca sunt multe opinii pe care le sustinem si pentru care nu se pot oferi temeiuri bune (principii si ipoteze de lucru, metodologice, in tot felul de domenii, asumptii pe care le facem etc.), si care totusi nu sunt prejudecati. Pentru a scapa de obiectia asta, propun inca o amendare a analizei, care va deveni: 'S are prejudecata p daca S sustine ca p, insa de fapt nu se pot oferi bune temeiuri pentru p, desi p necesita temeiuri pentru a fi acceptata, adica nu este de tipul asumptiilor etc.'. Cu alte cuvinte, p este o propozitie 'normala', adica una pentru care are sens sa intrebi 'De ce zici asta?'.
Cam atat pentru astazi, ceea ce nu inseamna neaparat ca analiza data e corecta, dar astept (asteptam) obiectii la ea,
Silviu