------------- Begin Forwarded Message ------------- X-Originating-IP: [212.93.149.42] From: "Silviu Mihai" <silviu_mihai@hotmail.com> To: ngrigore@libris.fil.unibuc.ro Subject: Re: despre presupozitii si prejudecati Date: Sun, 25 Feb 2001 08:25:11 -0000 Mime-Version: 1.0 X-OriginalArrivalTime: 25 Feb 2001 08:25:11.0898 (UTC) FILETIME=[78A293A0:01C09F04] ------------- End Forwarded Message -------------
>urmatoarele:spui despre plusul de responsabilitate pe care l-ar avea filozofii
>de felulal doilea din cauza "angajarii" lor,a parasirii domeniului strict>teoretic;acest lucru poate sa apara drept un avantaj fata de ceilalti,dar si un
Nu cred ca e vorba de parasirea domeniului strict teoretic: nu cred ca cineva are o conceptie despre filozofie in care aceasta nu contine o importanta componenta teoretica. Dar nu e vorba de asta. E vorba de ideea ca, desi filozofia va avea in aceasta a doua conceptie, o componenta teoretica importanta, ea nu va fi o activitate teoretica.
>presupozitiilor),atunci aceasta analiza ar fi mai mult un "joc de societate"(sau >un "joc cu margele de sticla") care ar necesita perspicacitate,e adevarat,dar nu >vad de ce ai fi platit pt. asta(de ce ar fi o meserie);e ca si cum ai fi platit >ca sa joci sah.Sigur,unii sunt platiti ca sa joace sah in concursuri ( nu ma pot >impiedica sa visez la prima olimpiada de "analiza a presupozitiilor":) ),dar>atunci ar trebui sa privim activitatea asta ca pe ceva intre divertisment si
Cand spuneam ca, in a doua viziune, filozofia nu mai poate fi vazuta ca meserie, aveam in vedere urmatoarele lucruri:
1. exista norme a caror respectare o cerem de la toti oamenii (de exemplu, codul penal) si norme care au o aplicabilitate limitata (de exemplu, codul deontoogic al doctorilor); analog, exista lucruri pe care credem ca e obligatoriu sa le facem si altele pe care le consideram facultative (de exemplu, in cartea cu bufnita, profesorul Flonta reproseaza intelectualilor umanisti din Romania ca considera cultura stiitifica ca pe ceva facultativ, spunand ca nu au cultura stiintifica ca si cum ar spune ca nu au o memorie buna, in timp ce profesorul Flonta ar vrea ca 'nu am cultura stiintifica' sa le sune la fel de inavuabil ca 'nu am caracter' - iata deci o disputa despre ce se cere tuturor si ce este numai facultativ)
2. in lumea in care traim de vreo 200 de ani incoace, ideea de meserie e legata de ideea de viata publica, si opusa vietii private, in sensul ca meseria cuiva reprezinta o alegere, desigur, dar aceasta alegere nu e definitorie pentru persoana respectiva: nimeni nu cere in modul cel mai tare ca cineva sa fie atasat complet de activitatea pe care o implica acea meserie, fiind suficient 'sa-ti faci datoria'; si, oricum, consideram multe alte lucruri mult mai importante decat meseria; de aceea, lucrurile pe care trebuie sa le facem pentru ca decurg din meseria pe care ne-am ales-o sunt vazute ca facultative, noi putand oricand sa alegem sa nu mai exercitam acea meserie etc.
3. de unde rezulta ca, daca privim 'a fi filozof' ca o meserie, asa cum privim 'a fi om de stiinta' ca o meserie, intelegem ca e vorba despre activitati mai mult sau mai putin facultative (e frumos sa fii om de stiinta, dar nimanui nu o sa-i treaca prin cap sa spuna ca toti oamenii trebuie sa fie oameni de stiinta; e la fel de frumos sa fii gimnast sau fotbalist, dar nu vom cere asta de la toata lumea). Meseriile au deci, in mintea noastra, un oarecare statut de activitati facultative, ceea ce nu face ca ele sa nu fie platite. Nu ne gandim ca daca sunt platite, inseamna ca au o utilitate sociala universala etc., ci ca, daca cineva le plateste, inseamna doar ca cineva are nevoie de ele, asa cum daca cineva cumpara o marfa, si-o doreste. Nu mai facem deci distinctia intre doctori si animatoare de stadion, in sensul ca doctorii au o utilitate sociala iar animatoarele nu. Pur si simplu, ambele marfuri se cumpara, ceea ce e suficient pentru deplina stimabilitate a practicantilor! celor doua activitati.
Cam atat,
Silviu