Am ascultat/vazut de curand o chestie supercomerciala pe YouTube- o fetita de 3-4 ani (toata lumea urla “chiuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuut”) care canta o chestie cu “ghitza, te-astept diseara la portitza”.
Ca sa imi clatesc creierul, mi-am adus aminte de chestiile scoase de Erstwhile Records. In particular, de The hands of Caravaggio, unul dintre concertele pentru pian cele mai interesante de dupa 2000 pe care sa le fi ascultat, cu John Tilbury si M.I.M.E.O..
Si ar mai fi si alte chestii,… For now, puteti asculta o chestie necomerciala facuta in Utopian Labs:
In spatele piesei se afla mai multe idei. Una ar fi ca pentru a combina instrumente acustice cu chestii electronice trebuie sa inventezi instrumente acustice noi. A doua ar fi ca nu exista instrumente, ci doar sampling si improvizatie electronica. A treia ar fi ca nu exista muzica, ci doar “soundscapes” + stari de spirit care se intrepatrund. Well, that’s it. 🙂