Category Archives: proiecte

Sa citim impreuna – Aristotel, Etica nicomahica (66)

[comentariul la textul de saptamana trecuta o sa apara cu o mica intarziere]

VIII

Dupa cum am mai spus, omul necumpatat nu este inclinat sa regrete, pentru ca persista in hotararea aleasa, in timp ce omul lipsit de stapanire isi regreta totdeauna actele. De aceea, nu este chiar asa cum puneam problema la inceput, ci, dimpotriva, omul necumpatat este cel incurabil, iar cel nestapanit poate fi vindecat. Caci viciul este asemanator cu boli ca hidropizia si ftizia, pe cand lipsa de stapanire poate fi comparata cu epilepsia, primul fiind un rau cronic, cealalta un rau intermitent. De altfel, lipsa de stapanire si viciul apartin unor genuri total diferite, caci viciul este inconstient, lipsa de stapanire nu.

Continue reading →

Saturday Noon Concert (21): Beethoven – Piano Sonata No. 21 in C major, Op.53 ‘Waldestein’

This one is perhaps one of the most famous piano sonatas composed by Beethoven, being used for the soundtrack of several movies, the titles of which we can’t remember right now. Apart from being famous, it is quite good, so we think you’ll have a nice listening. Enjoy!

As usual, we want to thank Bunji Hisamori for his kind permission to post the above audio rendering on our blog. The midi file was downloaded from The Classical Music Archives. The previous sonatas from this series are here.

Sa citim impreuna – Aristotel, Etica nicomahica (65)

[pagina acestui proiect este aici]

VII

In ce priveste placerile si neplacerile, ca si reactia de atragere sau respingere provocate de simtul tactil si de gust (lucruri pe care le-am definit mai inainte ca domeniu al cumpatarii sau necumpatarii), este posibil ca cineva sa se lase dominat de cele pe care cei mai multi le domina, dupa cum se poate si sa le domine pe cele de care cei mai multi se lasa dominati. Cand e vorba de placeri, cel ce le domina este un om stapan pe sine, iar cel ce se lasa dominat este nestapanit; in cazul neplacerilor, primul dovedeste tarie, celalalt slabiciune. Dispozitia habituala a majoritatii oamenilor se situeaza pe o pozitie intermediara fata de acestea doua, desi inclina mai mult spre cea mai rea.

Continue reading →

Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (64)

[textul e aici]

Chestia cu mania care e ca un caine, de la inceputul capitolului, mi s-a parut poetica. Diferenta dintre manie si ratiune ar fi, se pare, asta. Mania asculta, totusi, de ordinele ratiunii, asa cum asculta un caine de ordinele stapanului. Dorinta, in schimb, nu asculta de nici un fel de ordine.

Continue reading →

Da si primeste

“Este ca ai prin casa lucruri care nu iti mai trebuie sau pe care nu le mai vrei, desi sunt perfect functionale sau estetice?

In orice caz, nu vrei sa le arunci, si nu cunosti pe nimeni care sa ti le ia de pe cap.

Aici este locul ideal pentru a le posta, cineva sigur le vrea, mai ales in aceste timpuri crizate.

Pe de alta parte tu! Este ca ai nevoie de un televizor, de oricare ar fi el, pe care vrei sa-l duci la tara, si nu iti vine sa dai 4 mil pe unul nou?

Precis gasesti unul aici!”

[text preluat de aici]

Saturday Noon Concert (20): Beethoven – Piano Sonata No. 20 in G major, Op. 49, No. 2

So, here is Beethoven’s 20th piano sonata (and we still have 12 more sonatas to go). Its story is the same with that of the sonata we wrote about last week, except for the names of its movements, which are “Allegro, ma non troppo” and “Tempo di Menuetto” (yes, it also has only two parts), so we won’t bother you with that. Happy listening!

As usual, we want to thank Bunji Hisamori for his kind permission to post the above audio rendering on our blog. The midi file was downloaded from The Classical Music Archives. The previous sonatas from this series are here.

Sa citim impreuna – Aristotel, Etica nicomahica (64)

VI

Vom vedea acum ca lipsa de stapanire in manie este mai putin dezonoranta decat cea raportata la dorinte. Caci mania pare sa asculte intrucatva de ratiune, chiar daca o face intr-o doara, asemeni servitorilor grabiti, care ies in fuga inainte de a auzi tot ce li se spune, pentru ca apoi sa execute prost ordinele primite, sau asemeni cainilor, care, cum bate cineva la usa, incep sa latre inainte de a sti daca e un prieten sau nu. Asa si mania, sub impulsul infierbantarii si al impetuozitatii naturale, auzind fara sa auda ordinul ratiunii, se avanta spre razbunare. Ratiunea sau imaginatia i-au aratat ca e vorba de un ultragiu sau de un semn de dispret si mania, ca si cand, in urma unui rationament, ar ajunge la concluzia ca are datoria sa lupte impotriva unei asemenea atitudini, izbucneste imediat.

Continue reading →

Mici anunturi de interes local

Unu: Asteptam sugestii pentru o tema de discutie pentru saptamana asta (discutiile din seria asta s-au mutat pe forum, dupa cum spuneam), dar n-am primit nici o sugestie, asa ca am apelat la o propunere mai veche.

Iar tema e…
tararam… tararam… tamtam:
relativismul moral (adica niste ceva de genul: binele si raul sunt la fel pentru toti, sau fiecare epoca, societate, cultura are valorile ei si nu putem spune care valori sunt “mai bune”?)

Continue reading →

Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (62)

[texul e aici; partea din Etica nicomahica parcursa pana acum, impreuna cu comentariile lui Gramo, e aici]

Dupa ce am vazut cum rezolva Aristotel conflictul dintre “a fi lipsit de stapanire de sine presupune sa stii (sau sa intelegi) ca esti asa” si “un om intelept (sau care poseda cunoastere) nu poate fi lipsit de stapanire de sine”, sa vedem ce spune despre domeniile cu privire la care poti fi lipsit de stapanire de sine.

Continue reading →

Inca o dilema, dar nu una etica

Ce ati prefera, sa fiti nemuritori, dar sa aveti o durere ingrozitoare de masele in fiecare zi (una care nu trece cu nici un medicament si de care nu scapati nici daca va scoateti maselele), sau sa fiti muritori, minus durerea respectiva?

Si fiindca tot veni vorba (vorba vine, fiindca n-a venit, dar ne e lene sa mai scriem un post pentru asta), despre ce ati vrea sa discutam pe forum saptamana viitoare?