Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (88)

[textul e aici, imi pare rau ca am intarziat atat de mult]

N-am inteles prea bine de ce vorbeste Aristotel si despre bunavointa si concordie, cand tema lui era de fapt prietenia. Poate crede ca s-ar putea intelege mai bine ce e prietenia daca ne uitam si la alte chestii care seamana un pic cu prietenia, dar nu sunt prietenie. Ma rog,…

Continue reading

Introducere in filosofie (6)

Am vazut saptamana trecuta la ce s-au gandit filosofii (in mare) atunci cand s-a ridicat problema: “Cum ar fi mai bine sa-si traiasca viata fiecare dintre noi?”. Astazi o sa vedem la ce s-au gandit si ce au discutat atunci cand au trecut la o intrebare invecinata: “Cum am putea trai mai bine impreuna?”.

Prezentarea arata astfel:
Continue reading

Am facut o fapta buna. Trebuie sa vorbesc despre asta?

Mai intai, nu vorbesc despre faptele bune pe care incearca sa le faca impreuna mai multi oameni (cum a fost Habarnam, de pilda). In astfel de cazuri n-ai cum sa nu vorbesti cu altii despre ceea ce iti propui sa faci si despre ceea ce faci.

Dar daca fac o fapta buna pe cont propriu? Am auzit, chiar si de curand, oameni care spuneau ca da, faptele bune trebuie sa fie povestite, pentru ca in felul asta le dai un exemplu frumos si altora.

La asta se poate totdeauna raspunde ca un exemplu fluturat ostentativ prin fata ochilor nu foloseste nimanui. Oamenii nu pot fi influentati sa faca o chestie daca simt ca vrei sa-i influentezi.

Nu stiu, de fapt. Ma gandeam ca poate imi dati un sfat. Ar trebui sa vorbesc despre faptele bune pe care le fac, sau ar fi mai bine sa nu vorbesc despre asa ceva?

Vreti sa jucam jocul cu porcul si cu manierismul?

E dintr-o carte a lui Umberto Eco, Pendulul lui Foucault. Trebuie sa treci de la o idee la alta in cinci pasi. In carte povestea un tip cum se ajunge de la “porc” la “manierism” (remember Pontormo? avea si el un fel de blog):

porc -> par de porc -> pensula -> pictura -> manierism

Nu conteaza cum sunt facute conexiunile intre idei, important e sa poata fi intelese. Deci,… vreti sa jucam jocul asta? Incepem cu o chestie usoara. Cum ajungeti de la amoeba la Einstein in cinci conexiuni?

Astazi vreau sa va arat un vis special!!! (varianta de titlu: My First Visual Novel)

E tot un fel de vis. Poate. Sau puteti spune ca e un joc. Sau o povestire interactiva. Nu va spun mai multe, sper sa fie o surpriza placuta.

Download:
Versiunea pentru Linux (x86)
Versiunea pentru Mac (x86, ppc)
Versiunea pentru Windows (XP, 2000, Vista etc.)

Dupa dezarhivare trebuie sa rulati un fisier executabil. Va prindeti voi. Have fun!

p.s.: Daca nu-mi spuneti cum vi s-a parut, nu mai fac nici o continuare. 🙂

Am primit o leapsa, dar n-o sa o fac si n-o s-o dau mai departe, e cu “imita un blogger” si a mai fost facuta pe aici

Leapsa cred ca e asta, dar, dupa cum spuneam si in titlu, am mai facut-o. Oricum, mi s-a parut interesant ca imitatia Lorenei seamana cu imitatia lui Piticu, de pe vremuri.

Adica ideea / ironia / whatever e cam aceeasi – pe blogul asta se insira banalitati insipide pe un ton tern. 🙂 Nu ma deranjeaza, nu tin sa spun nimic original. Si mi se pare important sa scriu simplu, direct si clar. Uneori mi se pare mai greu sa scrii asa decat sa scrii “cu stil”, dar pot sa inteleg de ce unii oameni pun pret pe a doua chestie.

Visul al patrulea (de azi-noapte)

Dormeam, deci, si visam ca stau intr-o mansarda undeva cu o iesire catre o terasa uriasa si m-am trezit dimineata, aveam pantaloni de trening si un tricou sau ceva de felul asta si am iesit pe terasa si mi-era sete si n-aveam apa in mansarda in care locuiam, asa ca am plecat pe terasa si pe undeva pe la capatul terasei era o usa si am intrat pe ea si am ajuns intr-o alta cladire, parea un soi de hotel, dar putea foarte bine sa fie si o firma si am intrat pe acolo, era un hol, am mers o bucata pe holul ala si dupa aia am gasit un aparat din ala de apa cu pahare de plastic si mi-am turnat un pahar de apa si l-am baut si degeaba, ca tot mi-era sete, era ca si cand n-as fi baut nimic si dupa aia cred ca am facut legatura cu alt vis pe care l-am avut mai demult in care beam suc de portocale dintr-o sticla si nu simteam nici un gust si nici nu simteam gustul portocalelor si nici nu simteam lichidul, adica se golea sticla, dar eu nu simteam nimic si tot imi era sete si la faza aia m-am trezit si mi-am dat seama ca chiar mi-e sete si m-am linistit dupa ce am baut niste apa, cam ca atunci cand visezi ca faci pipi si chiar iti vine sa faci si daca esti mic ti se poate intampla sa faci si in vis si in realitate, dar la faza cu setea nu merge sa bei lichide in vis, tot ti-e sete si, cum spuneam, cred ca mi-am amintit intr-un fel, in vis, de visul ala mai vechi cu sucul de portocale, cand a trebuit sa ma trezesc, in orice caz, m-am prins ca probabil sunt intr-un vis si degeaba mi-as mai pune inca un pahar din ala de plastic cu apa si m-am trezit si am baut niste apa minerala, aveam la capul patului si dupa aia m-am culcat la loc si bineinteles ca am visat altceva, dar nu-mi mai aduc aminte ce anume. 🙂

A treia zi – al treilea vis

Al treilea vis a inceput cu o imagine idilica: o plaja insorita. Pe faleza e o casa si incerc sa urc spre ea. Deja e suspect ca ma misc din ce in ce mai incet. Incerc sa merg mai repede si nu reusesc. Ma gandesc ca e un vis. Doar in vis mi se intampla sa ma deplasez asa de incet si sa nu pot face nimic. Totusi, daca imi dau seama ca e un vis, de ce nu imi pot misca picioarele mai repede?

Ma uit spre apa si vad cum cresc valurile. Mai are un pic si ma ajunge. Brusc e furtuna si eu sunt in aceeasi pozitie. Ma gandesc din nou ca e vis, doar in vis pornesc furtunile din senin. Sau poate se intampla si in realitate, dar nu stiu eu.

De cand merg spre casa, fara sa ajung la ea? Daca nu imi dau seama care este timpul actiunii, e vis, clar.

Apa ajunge la mine. Simt ca nu mai pot respira. De ce nu ma trezesc daca e vis? Chiar trebuie sa simt cum e sa ineci si sa mori?

Cateva secunde mai tarziu, m-am trezit. 🙂