Cum se agata pe Facebook?

Eu intreb de curiozitate, nu mi se pare nimic rusinos in faptul ca oamenii incearca sa isi gaseasca prieteni / iubiti / sex buddies pe Facebook.

De fapt, cred ca e o alternativa mai civilizata la agatatul in club, unde trebuie sa intri direct in vorba cu o persoana necunoscuta, ceea ce nu e prea politicos, imho.

Adica ma uitam, la un moment dat, la ce se intampla in niste cluburi din Berlin, n-am vazut nici un tip incercand sa agate, am inteles ca ar putea face asta mai degraba tipele, dar n-am observat nici tipe care sa agate tipi, poate n-am fost eu in cluburile potrivite, dar divaghez.

Anyways, chiar daca in cazul meu e vorba doar de curiozitate, poate unii oameni sunt interesati de un “schimb de experienta”. Deci: Cum faceti cand vreti sa va bage in seama cineva de pe Facebook? Cum ii atrageti atentia? Cum ajungeti sa va cunoasteti mai bine? Cum ajungeti sa va intalniti?

[Share this on FB]

Dezvaluiri rascolitoare care sfideaza realitatea si fictiunea

Prima parte a titlului e o aluzie ironica la titlurile care incep cu “Dezvaluiri cutremuratoare…”. Initial m-am gandit sa scriu “Dezvaluiri zvarcolitoare”, dar dupa aia mi s-a parut o exprimare prea trasa de par.

Totul a inceput cand am aflat ca nu se mai vinde Gramo’s World.

Continue reading

Cica sunt oameni care in loc sa doarma noaptea umbla pe net…

Nu mai stiu unde am citit asta. Era o stire prin feed reader, chiar nu mai stiu de unde. Si apoi m-am gandit la o generatie mai veche de insomniaci, care stateau si scriau, pur si simplu.

Si dupa aia rescriau si asa mai departe si poate pana la urma ajungeau sa publice niste chestii (dar mai degraba o carte), sau poate nici n-apucau si li se publica postum ce-au scris si oricum nu prea primeau feedback, dar unii totusi primeau niste scrisori si le raspundeau. Noaptea, bineinteles.

Continue reading

Sa citim impreuna – Aristotel, Etica nicomahica (90)

[intregul proiect e aici]

VIII

Se mai pune intrebarea daca cel mai mult trebuie sa te iubesti pe tine insuti sau pe altcineva. Caci cei ce se iubesc pe sine mai presus de orice sunt blamati, aplicandu-li-se, in sens peiorativ, calificativul de egoisti. Se mai crede, de asemenea, ca omul rau nu face nimic decat pentru el insusi, si asta cu atat mai mult cu cat e mai rau (de aici si reprosurile ce i se aduc, de pilda ca nu face nimic de la sine), pe cand omul de bine, dimpotriva, nu are in vedere decat frumosul moral (cu atat mai mult cu cat superioritatea sa morala este mai mare), lasandu-si la o parte propriile interese pentru cele ale prietenului sau.

Continue reading

Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (89)

[textul e aici; gata, am ajuns “la zi”]

Problema lui Aristotel e acum asta. Un om ii face un bine altui om. Cel caruia i s-a facut binele nu tine prea tare la cel care i-a facut binele. Sau, in orice caz, tine mai putin decat cat tine la el (sau la ea) persoana care i-a facut un bine.

Continue reading