Pe la inceputul anului a fost un scandal pe forumul DespreCopii – niste mamici au postat pe un blog cateva reguli despre cum sa-ti bati copilul. Postul respectiv a fost sters, dar mamicile de pe forum au salvat pagina, iar acum textul apare pe pagina de Facebook a asociatiei Telefonul Copilului. Sa citim, deci:
Bataile usoare pot incepe in jurul de 15-18 luni. […] Aplicarea bataii trebuie facuta cu un obiect neutru: un bat sau o curea, dar niciodata cu mana. […] Si apoi bineinteles, o palma peste fata poate afecta anatomia ei, deplasand nasul sau daunand urechii sau maxilarului Daca bataia este aplicata cu un bat, la locul potrivit pentru acest scop, atunci copilul nu se va mai teme de pedepse neasteptate pentru cauze minore. […] Trebuie oare ca bataia sa provoace durere? Da, altfel nu va avea nici o influenta. O mangaiere prin trei randuri de haine, nu transmite nici un mesaj. […] Apoi, cand pedeapsa a fost executata si lacrimile au incetat, copilul trebuie luat in brate si reasigurat de dragostea parinteasca.
La momentul respectiv am crezut ca e vorba de un caz iesit din comun. Din discutiile de pe forum reiesea ca postul era scris de cineva care facea parte dintr-o secta neoprotestanta radicala. Ne-am spus ca niste parinti normali nu au cum sa fie atat de aberanti si am lasat la o parte toata povestea.
Acum o saptamana, insa, am citit o chestie interesanta pe Contributors.ro. Dezbaterea e pe alta tema – predarea religiei in scoli -, dar in articolul respectiv am gasit ceva frapant.
E vorba la un moment dat despre o carte – Sfanta Taina a Spovedaniei pe intelesul tuturor – ghid de spovedanie cu povete si invataturi. Cartea a aparut in 1999 si pare sa fie utilizata de multi credinciosi ortodocsi ca ghid pentru spovedanie. Mai mult, se pare ca textul reflecta pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane. Printre pacatele pe care un credincios trebuie sa le marturiseasca la spovedanie apare si asta: “Am trecut cu vederea greselile copiilor mei si nu i-am batut la timpul potrivit”.
Am intrat la idei, bineinteles. Daca nu doar sectantii aberanti cred ca au datoria sa-si bata copiii, incepand de la varste fragede, ci si ortodocsii, e groasa. Am dat cateva cautari pe net si am descoperit ca de fapt si Biblia le recomanda parintilor acelasi lucru:
Cine cruta nuiaua, uraste pe fiul sau, dar cine-l iubeste il pedepseste indata (Proverbe, 13:24)
Nu cruta copilul de mustrare, caci daca-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri. Lovindu-l cu nuiaua, ii scoti sufletul din locuinta mortilor. (Proverbe, 23:13-14)
Nuiaua si certarea dau intelepciunea, dar copilul lasat de capul lui face rusine mamei sale. (Proverbe, 29:15)
Sigur, exista credinciosi care nu cred ca toate recomandarile din Biblie trebuie sa fie urmate cuvant cu cuvant. Si exista, probabil, si parinti atei care isi bat copiii. Dar situatia in sine e stupefianta. Orice agresiune fizica sau verbala e nashpa. Avem legi impotriva chestiilor astora, traim in secolul 21. Nici infractorilor nu li se mai aplica pedepse corporale, de mult timp. Cu toate astea, inca mai exista parinti care isi bat copiii si cred ca in felul asta isi fac datoria de buni parinti (si eventual si de buni crestini).
Wtf!?
Culmea e ca pe hartie stam bine – Romania a interzis pedepsirea corporala a copiilor in 2004, inaintea Olandei, Spaniei, Portugaliei si Greciei. Dar dupa toate chestiile pe care le-am aflat am ajuns sa ne indoim serios ca majoritatea parintilor romani chiar cred ca nu e ok sa bati un copil.
Asa ca ne-am gandit sa le dam cateva informatii celor care inca mai cred ca “bataia e rupta din rai”. Pe scurt, daca bati un copil, sunt sanse mari ca efectele sa fie astea:
- Pe moment, copilul batut va fi mai ascultator decat un copil “nebatut”. Dar nu isi va insusi regulile pe care vrei sa le invete. Nu va intelege de ce a gresit si de ce nu trebuie sa mai faca acelasi lucru pe viitor. Asta si fiindca in loc sa se gandeasca la ce a facut si sa inteleaga “care e problema” va fi ocupat cu tot felul de sentimente negative – frustrare, umilinta, manie, ura, dorinta de razbunare s.a.
- Copilul va deveni o persoana agresiva, poate chiar violenta. Ceea ce vede la parinti e ca bataia “e ok” (cel putin uneori). Asa invata ca e ok sa-i bata si el pe altii. Chiar daca parintii il bat fiindca s-a comportat violent, asta nu o sa-l schimbe, ci doar o sa-l influenteze negativ. E un cerc vicios din care e greu de iesit.
- Copilul se va indeparta treptat de parinti. In primul rand, nu o sa-i mai vada ca pe niste parinti, ci ca pe niste dusmani. In al doilea, nu o sa se mai simta legat afectiv de parinti in nici un fel, chiar daca acestia incearca sa se poarte afectuos dupa ce il bat. In fine, isi va pierde respectul fata de ei, poate chiar definitiv.
- Copiii batuti devin adolescenti cu probleme de integrare in societate si adulti antisociali. In cazul lor, riscul de a deveni infractori e mai mare decat in cazul copiilor care sunt educati fara pedepse corporale.
Daca nu ne credeti pe cuvant, puteti cauta informatii despre asta pe net (vezi aici si aici, de pilda). Daca nu sunteti de acord cu noi, nu e nici o suparare, dar am vrea sa stim de ce credeti ca e ok ca parintii sa-si bata copiii.
eu n-as spune ca e un lucru imoral sau necivilizat, cred ca “bataia” e mai degraba un anacronism. in secolul 21 exista metode mult mai rafinate si mai eficiente pentru a disciplina un copil. de exemplu, saptamana trecuta mergeam cu trenul si langa mine era o mama, cu o fetita care facea niste crize de isterie (nu e un eufemism, la modul propriu). ca s-o potoleasca, mama o ameninta ca nu o mai duce a doua zi la mall. cand a auzit, ca prin minune, fetita s-a potolit instantaneu.
Faptul ca o chestie e anacronica nu o scuteste de acuzatia de imoralitate. Ar fi anacronic sa existe sclavi in secolul 21, dar de aici nu reiese ca n-ar fi imoral. 🙂
dap, poate ca am exagerat zicand ca nu e neaparat o chestie de imoralitate. de fapt voiam sa subliniez ca, de multe ori, adoptam tot felul de strategii noi de discplinare (fie ca e vorba de copii sau detinuti) nu neaparat pentru ca am considera ca metodele vechi sunt imorale a priori, ci pentru ca cele noi sunt mai eficiente.
Copiii au nevoie de feedback, disciplină, structură dar asta nu trebuie să însemne nicidecum bătaie. Povețele din Biblie trebuie luate, în general, drept parabole, dar cine nu reușește să vadă în asta decît sensul de suprafață — vai, vai…
Eu am fost batuta in copilarie, rar dar am fost, pt ca uneori faceam rele si atunci mi se justifica atitudinea parintilor. Nu zic sa-l dai cu capul de pereti, dar un pic sa il atentionezi. Eu uite ca nu-s nici infractoare, nici violenta. Cum vine asta atunci?Nu stiu de ce articoloul dvs ma face sa cred ca numai la credinciosi cautati toate defectele
Nu cautam in mod special defecte la credinciosi. Lasand asta la o parte, cand e vorba despre riscurile fumatului pentru sanatate, exista o multime de statistici. Cineva poate bineinteles sa spuna “bunicul meu a fumat toata viata si n-a patit nimic”. Asta n-o sa infirme statisticile. La fel si acum. Experienta ta personala nu ne poate scadea increderea in studiile psihologilor. Si pe noi ne-au mai “atins” parintii uneori, si n-am devenit niste persoane violente. Dar riscul exista si nu avem nici un motiv sa riscam, mai ales ca exista destule metode de educatie mai civilizate.