Si anume: norii sunt facuti din picaturi mici de tot de apa, nu? Iar apa e mai grea decat aerul, right? Si atunci, de ce nu pica norii pe pamant?
Si anume: norii sunt facuti din picaturi mici de tot de apa, nu? Iar apa e mai grea decat aerul, right? Si atunci, de ce nu pica norii pe pamant?
ai dreptate, dar mai trebuie să adăugăm câte ceva. picături mici de apă precum și cristale de gheaţă. norii de culoarea albă se formează când proporția de cristale de gheață este mare și în caz invers norii au o culoare spre gri atunci când norii conţin picături de apă în proporţie majoritară. culorile norilor mai trec prin nenumărate nuanţe intermediare, deoarece norii reflectă la fel toate lungimile de undă ale luminii solarelui. un nor obişnuit poate avea o masă de câteva milioane de tone. și totuși cum de „plutește” în aer, întrebi tu…
din cauza densității vaporilor care de fapt este destul de scăzută, încât curenţii de aer dedesubtul şi din interiorul norului să fie capabili să susţină picăturile suspendate în aer. curenții de aer sunt de vină. apoi condițiile din interiorul unui nor nu sunt statice. picăturile de apă se formează şi se evaporă în mod constant. picăturile de apă au și o viteză terminală destul de mare, încât au destul timp să se reevapore când cad în aerul mai cald de sub nor.
vrei și ploaia? adică o dată și o dată picăturile alea trebe să cadă nu? păi în urma coliziunilor şi a captării. aceste fenomene au loc în norii cu vârfuri mai calde. aici coliziunea picăturilor de apã care se ridicã şi coboarã (până amețesc :P), produce picãturi din ce în ce mai mari, care în final sunt destul de grele pentru a cădea pe pământ sub formă de ploaie. în timp ce o picătură de apă cade printre alte picături de apă mai mici care o înconjoară, ea produce o „trezire” care atrage câteva dintre picăturile cele mici în coliziuni, ajutând astfel la rãspândirea procesului.
cristalele de gheaţă se generează prin condensare. altceva?
Multumesc pentru explicatie. Ma gandisem la inceput ca norii sunt sustinuti de curenti de aer cald, dar asta parca nu mai mergea cand era vorba despre ceata (nici ea nu cade, pur si simplu, pe pamant). Iar apoi am trecut la altceva: de ce presupune lumea de obicei ca doua fenomene asemanatoare trebuie sa aiba aceeasi explicatie?
cu plăcere.
nu știu. de lene? una e să presupui și alta e să cercetezi și să te convingi.
ceața la fel… particule de apă aflate în suspensie, aproape de sol, vizibilitate redusă, bla bla.
ceața este tot un nor, dar în contact cu solul. deci norii pot fi și ele considerate de fapt o ceață, însă la altitudini mai înalte. formarea ceţii este strâns legată de existenţa concomitentă a umidităţii de la sol, un vânt în general calm şi a unei inversiuni termice (creşterea cu înălţimea a temperaturii aerului) la sol.
dacă ceața se formează de exemplu la vârful unui munte, observând de la o anumită distanță, vei zice că e un nor. temperatură și umiditate.
Da, ma gandisem ca in cazul cetei diferenta de temperatura in apropierea solului e prea mica, dar acum e clar.
In ce priveste presupunerea aceea, cred ca ea precede orice cercetare stiintifica. Cand cauti explicatia unui fenomen presupui ca ea trebuie sa fie aceeasi de fiecare data cand observi fenomenul respectiv. Cred ca toata lumea presupune ca legile naturii nu se schimba in timp. Oare prin ce fel de cercetare ar putea fi justificata presupunerea asta?
există o știință care să dea răspunsul la întrebarea ta, geologia.
Multumesc pentru raspuns. Nu cred, insa, ca te poti ocupa de geologie daca crezi ca doua fenomene asemanatoare pot avea explicatii diferite. Dar pentru a justifica o idee trebuie sa pornesti fara sa te bazezi pe ea.