Haterul si stalkerul au o multime de chestii in comun. Ambilor li s-a pus pata pe tine. Nici unul nu te cunoaste prea bine, fiindca daca te-ar fi cunoscut, n-ar fi ajuns sa te urasca sau sa faca o obsesie pentru tine. Ambii iti scriu comentarii destul de des, mai mult timp. Ambii fac urat daca nu le raspunzi, dar continua sa iti scrie comentarii. Si asa mai departe.

Atata timp cat nu-i deranjeaza pe ceilalti cititori, haterii si stalkerii pot fi ignorati fara nici un stres. S-ar putea insa intampla, daca ai si de un fel, si de celalalt, sa ajunga sa se porcaiasca intre ei. 🙂

In cazul asta, nu stim care ar fi cea mai potrivita reactie. Adevarul e ca n-am avut parte de stalkeri pe blog (desi i-am vazut pe alte bloguri). Dar sa-i luam, totusi, pe rand.

Haterul, dupa cum ii spune si numele, te uraste. Nici daca i-ai ucide toata familia n-ar avea cum sa simta mai multa ura pentru tine, fiindca te uraste deja la maxim. Ceea ce nu inseamna ca e ok sa-i ucizi familia. Nu e ok. Deloc. Forget about it! Stop thinking about this, for God’s sake! Gata. 🙂

De obicei, haterul te uraste din momentul in care afla ca ai blog. N-are nevoie sa citeasca nimic. Te gaseste in blogroll-ul cuiva pe care li uraste sau iti gaseste in blogroll blogul cuiva pe care il uraste. Sau vede ca esti inaintea lui in vreun top care pentru tine n-avea nici o importanta. Si gata.

Uneori, haterul nu e inca sigur ca vrea sa te urasca, asa ca primele comentarii ti le lasa doar ca sa se asigure ca e ok sa te urasca. Nu conteaza ce-i raspunzi, bineinteles, el o sa-si confirme cele mai aberante presupuneri despre cum esti tu.

Dupa care “o sa te critice”. 🙂 Adica o sa se ia de toate chestiile de care se poate lua – blogul tau arata urat, pozele facute de tine n-au “valoare artistica”, scrii plicticos, esti varza, nu intelegi ce-ti spune etc. etc. Ai mancat o litera, esti prost (sau proasta), n-ai pus un semn de punctuatie, esti retardat (sau retardata). Iar daca povestesti ca ai facut un lucru, haterul “o sa-ti arate” ca era cea mai mare tampenie sa faci lucrul respectiv atunci. Totul spre binele tau, desigur. 🙂

Iar asta e varianta cea mai fericita, fiindca uneori haterul e corcit cu marletele, si atunci lucrurile pot lua o intorsatura muuuuuult mai urata. Anyway, haterii sunt usor de identificat si destul de usor de ignorat (nu, nicidata nu merita sa te cobori la mintea lor): ban pe ip, nick, adresa de mail s.a.m.d.

Stalkerul, pe de alta parte, a facut o pasiune pentru tine. Sau pentru cine isi inchipuie el (da, de obicei e un el) ca esti. O sa fie de acord cu tot ce spui, dar nu fiindca e convins ca ai dreptate. Poate o sa te improaste si cu niste complimente, dar, la fel, nu fiindca si-ar inchipui ca le meriti cu adevarat.

Cum te prinzi ca e vorba de un stalker si nu de o persoana care te apreciaza pe bune? E mai complicat, dar la un moment dat e limpede. Vrea sa te intalneasca si devine prea insistent, face “crize de gelozie” daca vorbesti mai mult cu alti comentatori, te aproba la o faza la care e evident si pentru tine ca greseai si tot asa.

Solutii? Cele obisnuite – sa nu-l incurajezi, sa-i atragi atentia ca e prea insistent, sa-l ignori sau chiar sa-l banezi (temporar sau permanent).