Sigur, putem discuta si pe forum. De altfel, de saptamana viitoare tema saptamanala de discutie n-o sa mai apara decat acolo.
E limpede, probabil, ca nu discutam cazul oamenilor care amesteca borcanele si posteaza lucruri care intra in categoria “pr0n” in locuri nepotrivite – pe hi5, myspace s.a.m.d. sau in locuri usor accesibile, unde pot fi intalnite accidental de persoane care n-ar fi dorit sa vada asa ceva, copii etc. Vorbim despre comunitati pentru adulti, cu acces restrictionat (si de obicei platit), reguli stricte de copyright etc.
Din ce s-a spus, Gramo a retinut doua lucruri. Primul era ca ar fi greu sau imposibil de sustinut ca oamenii care (pe modelul web 2.0, sa zicem) isi impartasesc si experientele sexuale personale pe net (in locurile potrivite etc.) sunt imorali. Al doilea era ca e un lucru cam lipsit de intelepciune sa faci asta (mai ales daca esti o persoana publica). Ei bine, am ajuns la concluzia ca ambele afirmatii ar putea fi puse in discutie cu argumente.
Sa luam lucrurile pe rand. Mai intai, iata cum ar putea sustine cineva ca oamenii care isi share-uiesc viata sexuala pe net (chiar daca o fac in cadrul unor comunitati de consenting adults) sunt imorali:
Un interes exagerat acordat sexului si placerilor erotice e un viciu (cum ar spune Aristotel, de pilda). Dar in momentul in care viciosii se aduna in grup, ei se incurajeaza unii pe altii sa practice acest viciu (cam ca niste oameni care ar suferi de obezitate morbida si si-ar face un site cu poze cu mancarurile pe care le-au mai gatit s.a.m.d.). Participand la o astfel de comunitate, altfel spus, nu doar ca nu scapi de viciul tau, dar ii tragi si pe altii dupa tine. Prin urmare, iti faci un rau tie si le faci un rau si altor oameni. Deci faci un lucru imoral.
Iar acum sa trecem la “n-ar fi intelept sa faci X”. S-ar putea spune ca nu e intelept, cel putin in ro, sa iti impartasesti experientele sexuale in public. In lumina intamplarilor recente, cineva ar putea sustine chiar ca nu e intelept nici macar sa discuti despre asta! Au existat momente si contexte in care “nu era intelept” sa recunosti ca esti evreu sau rrom sau gay, sau sa critici politica partidului comunist s.a.m.d.
Si in situatiile astea s-ar fi putut spune: “E chiar atat de important pentru tine sa stie lumea ca esti evreu sau rrom sau gay sau sa afle si altii ce crezi despre politica partidului comunist s.a.m.d.? N-ar fi mai bine sa-ti tii gura?” Iar aici lucrurile sunt complicate. E greu sa-i acuzi pe toti oamenii care n-au criticat public regimul comunist de lasitate. Si nici nu poti sa-i acuzi pe cei care l-au criticat de “lipsa de intelepciune”. 🙂
Pe scurt, daca am fi de acord ca oamenii care isi impartasesc (in diferite forme, in contextele adecvate etc.) viata sexuala nu fac nimic imoral (dar vezi argumentul de mai sus), ar mai ramane partea cu “dar e intelept sa faci asta?”, unde lucrurile sunt ceva mai complicate, dar par sa revina la “de ce ti s-ar parea important sa faci asta?”
Soooo,… ce parere aveti?
Problema nu se pune în termenii de “why would you insist on doing that?”. ÃŽntrebarea este “de ce ar trebui să mă cenzurez?” Pentru că societatea nu este pregătită să accepte?
@dAImon’s: Ok, sa prespunem ca nu e vorba de nimic imoral (desi, cum spuneam, si lucrul asta e discutabil). Exista un risc. Poate n-ar trebui sa existe (poate n-ar trebui nici sa fii dat afara din armata SUA daca spui ca esti gay, dar discutia e lunga), si totusi exista. Iar intrebarea e “de ce e atat de important pentru tine sa faci asta, dat fiind riscul respectiv?”
Atunci cand e vorba de a critica politica partidului comunist, e mai limpede de ce pentru cineva lucrul asta ar putea fi important, chiar daca ar presupune riscuri foarte mari. In alte cazuri, insa, lucrurile nu se mai vad atat de bine.
Te poti gandi, de pilda, la niste parinti care isi intreaba copilul de etnie rroma care are o slujba buna, dar intr-un mediu cam intolerant fata de cei din etnia respectiva: “de ce vrei neaparat sa le spui ce esti? cu ce te ajuta asta?”. Pare mai putin important sa-ti exprimi identitatea etnica decat sa-ti exprimi convingerile politice (desi pentru unii oameni ar putea fi altfel).
Iar in cazul despre care discutam lucrurile ar putea fi prezentate in acelasi fel: nu e vorba de vreo opinie importanta, pe care sa aiba rost sa o exprimi infruntand orice riscuri, de vreo chestie care sa iti dea identitatea (nu e ca si cand cineva care nu iti cunoaste viata sexuala nu te cunoaste complet) s.a.m.d. Si atunci, de ce sa risti?
Sigur, exista cazuri in care riscul si-ar putea avea rostul (vezi Muzi Mei, Liu Mang Yan etc.). Cineva ar putea chiar spune: “Uite, eu cred ca oamenii nu ar mai trebui sa se raporteze la sex ca la un subiect tabu, rusinos s.a.m.d. Si de aia mi se pare important nu doar sa sustin asta, ci si sa actionez asa.” Dar si aici discutia e mai lunga. 🙂