Pai,… sa vedem:
Cum ai dori sa mori?
- In somn, fara sa stiu nimic. (44%, 55 Votes)
- Brusc, fara sa stiu dinainte, dar vreau sa fiu constient(a) cand se intampla. (23%, 29 Votes)
- Vreau sa traiesc intreaga experienta, de cand aflu ca voi muri si pana la sfarsit. (20%, 25 Votes)
- Imi e indiferent. (13%, 17 Votes)
Total Voters: 126
Loading ...
Liniştit şi împăcat, mai bine.
Hm, 50% vor sa plece in somn…
intrebarea este: “cum ai dori sa mori” sau “cum e mai bine sa mori?”
mi-e frica sa raspund la acest sondaj :)))
nu se poate, Mara, ti-e frica de moarte??
Pe scena, in fata natiunii, in urma inghitirii unei grenade foarte puternice si mici. Deci brusc, stiind dinainte, netraind cine stie ce experienta.
Cer infiintarea categoriei “inghitind o grenada pe scena”. Dar am votat “imi este indiferent”.
A, si din lipsa de vizitatori, ca doar sunt nou, invit manual cititorii de gramo sa raspunda la finalul chestiunii prezentate aici:
http://theform.wordpress.com/2009/01/15/cate-dimensiuni-bagam/
Nu voi mai abuza prea mult, promit. Si nu, intrebarile nu sunt serioase, doar ca posibilitatea aparitiei a asa ceva mi se pare serioasa.
Death should get into social networking, adică mi-ar place ca doamna moarte să îmi dea un comment sau un sms cu vreo 15 minute înainte, să nu mor în necunoştiinţă de cauză… Până şi un “Wake up, it’s time to die!” ar fi ok. 😀
Oricum, mie ce nu-mi place este ca se presupune ca e de bun simt si common knowledge sa credem ca suntem cu totii muritori. Si asa si e, dar pana la urma de unde atata siguranta si cunoastere absoluta?
@Ana: Intrebarea pentru sondajul de opinie e cea de la inceputul sondajului de opinie: “Cum ai dori sa mori?”.
Intrebarea din titlu (luata impreuna cu continutul postului) sugereaza ca am putea afla cum e mai bine sa mori vazand cum si-ar dori majoritatea oamenilor sa moara. Sugestia e ironica, bineinteles. Pentru intrebarea din titlu sunt importante discutiile din comentarii.
Mie imi este oarecum indiferent cum voi muri. Desigur ca as prefera sa nu sufar de vreo boala care sa ma chinuie multi ani. Dar cel mai important pentru mine ar fi ca cei din jurul meu sa nu stiu ca urmeaza sa mor. Cred ca asta mi-ar fi cel mai greu sa gestionez. Sa stiu ca ceilalti stiu ca mor. As vrea macar sa evit asta pana in ultimul moment. Si-asa singurul lucru care ma sperie la moarte este ce emotii si sentimente raman dupa.
Eu, Bubico, nu m-am gandit prea mult, dar cred ca nu vreau sa mor daca nu e necesar, adica daca nu trebuie sa mor pentru ceva bun (preferabil in loc de orice altceva). Dar, dac-o fi sa mor in camp de mohor… well, Domne-Domne o sti cum e mai bine pentru mine. Ca eu nu stiu cume mai bine. Dar daca e sa mor in vis, nu vreau sa mor in timp ce fac fapte rele (sau gandesc urat)acolo in vis. Ca daca vin dracii la mine?
Hmm, cum e mai bine sa mori…si cum ti-ai dori sa mori. Sunt putin ciudate aceste intrebari. M-am tot gandit la ele.
Mie imi este clar ca oamenii despre care nu am spune ca sunt nebuni cred ca la un moment dat vor muri si ei si toate celelalte vietati din jurul lor in acelasi fel in care zilnic aud, vad si afla despre alte vietati si alti oameni care au murit. Si nu conteaza daca un om traieste mai mult sau mai putin. Pot sa-mi imaginez usor ca poate o persoana, dintre multe altele, va trai 10000 de ani si poate si mai mult si daca nimeni nu observa ca a trait mai mult decat media, tot e ok, fiindca acea persoana tot va crede ca va muri intr-o zi la fel ca toti ceilalti oameni.
Sigur, probabil daca asa se va intampla, acea persoana va avea mai mult timp sa se gandeasca la problema si atunci poate va ajunge la alte concluzi. Dar eu tot nu cred ca va ajunge la alte concluzii, fiindca ne putem imagina deasemenea si ca la un moment dat toti cei care traiesc acum inceteaza sa moara ; eu tot cred ca ei vor continua sa isi spuna ca la un moment dat vor muri; si mai mult, si daca ne imaginam ca toti cei care s-au nascut din 2004 incoace si nu au experimentat sau nu au inteles ce inseamna ca cineva sa moara fiindca nimeni nu mai auzim, vazut etc ca cineva sa moara, tot cred ca ei vor stii ce inseamna moartea fiindca vor vedea alte fiinte precum plantele, animalele din jur murind.
Hmm, dar daca ne imaginam ca nimic viu nu mai moare –adica nu mai aflam despre ceva care sa fi murit (si asta deja foarte foarte greu de imaginat), o afirmatie de genul “nimic viu nu a mai murit si nici nu am mai avut vreo posibilitate, noi, persoanele de pe planeta sa aflam despre vreo vietate care a murit in ultimii x ani.” Ma rog, e un exercitiu dus la extrem, probabil toata lumea ar lua-o razna sau poate multi ar zice ca déjà am murit cu totii si am ajuns in rai… Oricum, o planeta pe care nimic din ce e viu nu mai moare, asta chiar pare ciudat.
Asa ca mie imi este clar ca de obicei persoanele cred ca la un moment dat si ele si persoanele din jurul lor vor muri. Nu vreau sa ma gandesc cum mi-as dori sa mor, oricum cred ca pot sa aleg cand, unde si cum. Se pare ca se poate intampla chiar si acum, in timp ce scriu. Asa ca sunt obligata sa raspund “daca as fi putut muri in momentul cutare sau cutare atunci poate mi-ar fi placut sa se termine acolo povestea”. Insa nu s-a terminat.
Dar oricum, se discuta despre cum e mai bine sa mori, cum ti-ai dori sa mori etc. Se spune: “A avut o moarte frumoasa”, “a murit linistit, in somn, impacat” etc. Asta ultimul pare sa fie un lucru bun desi nu vad de ce. Sau “Ne asteptam sa moara, era bolnav de ceva vreme “, deci cumva pare ca e mai bine sa stii si cei din jurul tau sa stie ca vei muri, poate fiindca de obicei se presupune ca poate vrei sa mai vorbesti cu ei niste lucruri mai importante asa inainte sa te duci si ei sa nu mai poata comunica cu tine direct prin ce ai lasat in urma. Si asta e o experienta placuta oricand pentru orice persoana vie, sa impartaseasca lucurile importante cu oamenii la care tine. Si se pare ca ii ajuta si pe cei care raman vii.
Apoi, parintii nostri nu vor ca noi sa murim inaintea lor, noi nu vrem sa murim inaintea copiilor; cei care se iubesc isi doresc sa moara in acelasi timp pentru ca unul sa nu supravietuiasca mortii celui iubit. Oricum ar fi, pare de netagaduit ca atunci cand cineva moare, este mereu o tragedie pentru cei apropiati persoanei respective si e clar ca cineva va suferi din aceasta cauza. Si apoi, ciudat, dar asta asta pare un lucru bun, ca cineva sa supravietuiasca si sa sufere din cauza cuiva care a murit.
Ce inseamna sa ai o moarte buna pentru cel care moare, pai asta nu prea avem cum sa stim, nu poate nimeni sa moara si sa povesteasca in timp ce moare “cum e sa mori”. Iar apoi, tocmai asta cred ca e ideea, daca cineva a murit, nu ne mai poate povesti dupa aceea cum a fost sa mori. Daca se intampla asta probabil ca am spune ca de fapt nu a murit pe bune.
Tot mi se pare o intrebare ciudata “cum e mai bine sa mori?”, de parca am putea stii cum e sa mori. Sau poate intrebarea este “daca ai putea decide cum, cand, unde vei muri, cum ti-ai dori sa mori?” (ex. Intr-un spital, prin injective letala fiindca sufar de o boala incurabila), te-ai putea gandi la un scenario intreg…Dar daca vrei sa iti faci acel scenariu, tot parca lipseste ceva, caci nu vei intelege ca de fapt tu nu ai ales sa suferi de o boala incurabila si ca poate, just maybe, chiar daca ti se face acea injectie (stiu,e putin probabil, dar se poate intampla), nu vei muri acolo si atunci. Si aici e putina ironie, nu?
Anyhow, ce pare ok de sustinut dupa tot ce am spus mai devreme este ca vom trai cu totii pana in ziua in care vom muri. Dar si cu traitul se complica de multe ori lucrurile cand incepi sa (iti) pui intrebari.
Daca stii ca vei muri, iti schimba total perspectiva asupra vietii. Asa ca ma gandesc ca e mai bine sa traiesti intreaga experienta, desi pe de alta parte, nu e placut sa fii o corvoada pentru nimeni
No offense, dar cele 4 răspunsuri nu mi se par ca fiind cele mai cuprinzătoare… Nu pot alege nimic 😀
Titlul ”Cum e mai bine să mori” poate fi înţeles ca trebuind să alegi din cele 4 răspunsuri ceva. Iar întrebarea de sub titlu e diferită, căci poţi da mult mai multe răspunsuri.
Anyhow, aş prefera să mor împăcat că am rezolvat tot ce mi-am propus în această viaţă. Dacă se poate, cu aplauze şi zâmbete 🙂
am auzit ca cel mai usor e sa mori inghetat…ca iti imaginezi castele de gheata,ca esti imparat…pnm:))