Eram azi in Cismigiu. Pe o banca, langa locul de joaca pentru copii, un tip in pantaloni de costum, camasa alba si cravata. Haine ieftine. Tinea in maini o icoana cu Hristos. O reproducere. O privea cam asa cum priveste un om indragostit persoana iubita. A sarutat-o de cateva ori. Si-a sters o lacrima din coltul ochiului stang. Apoi a scos din sacosa o bere la pet si a inceput sa bea. Ne tot intrebam care o fi fost povestea lui,…
Capăt de veste şi poveste …
Faza şi fraza mi-au plăcut. Mai puţin aprecierea “haine iefitine” …
Precizarea cu hainele face parte din poveste. Daca preferi sa-ti inchipui ca noi i-am judeca pe oameni dupa haine, asta e treaba ta.
poate era var de-al treilea cu Vanicica lui Erofeev 🙂