Prima zi:
Esti intr-o inchisoare speciala. Aceasta este construita si organizata in asa fel incat e imposibil ca un detinut sa-i puna in pericol viata altui detinut, prin actiunile sale. Ceea ce nu inseamna ca detinutii ceilalti (sau chiar paznicii) nu te pot agresa fizic sau verbal.
Tocmai s-a terminat de construit o aripa noua a inchisorii. Acolo detinutii nu se intalnesc unii cu altii. Si nu se intalnesc nici macar cu personalul inchisorii – totul e automatizat. Fiecare detinut isi executa pedeapsa in izolare deplina.
Directorul inchisorii iti ofera posibilitatea sa alegi. Poti sa stai, pe toata perioada, in sistemul obisnuit, sau in aripa noua. Ce alegi? Si de ce? Conteaza cat de mult timp trebuie sa stai in inchisoare?
Ziua a doua:
Esti intr-o alta inchisoare, dar pe nedrept. Pentru a-ti dovedi nevinovatia trebuie sa evadezi. Inchisoarea in care te afli nu e pazita aproape deloc, fiindca paznicilor li se dau tot felul de sarcini care-i impiedica sa-i supravegheze pe detinuti.
Exista, insa, o regula pe care o cunoaste toata lumea: cand un detinut evadeaza, paznicul care era responsabil pentru el va deveni detinut si va sta in inchisoare atata timp cat trebuia sa stea detinutul care a evadat.
Ce alegi, sa ramai in inchisoare, desi n-ai nici o vina, sau sa evadezi, condamnand la inchisoare un om nevinovat? (Paznicul va ramane inchis si daca iti dovedesti nevinovatia.) Si din nou, conteaza cat de mare e pedeapsa pe care trebuie sa o executi?
A treia zi:
In a treia inchisoare astepti pedeapsa cu moartea. Mai ai de asteptat doar o saptamana. In spitalul inchisorii, o echipa de medici face experimente pentru a dezvolta o tehnica medicala care sa permita transplantul de creier. Ti se propune ca pedeapsa cu moartea sa-ti fie comutata in inchisoare pe viata daca participi la un astfel de experiment.
Se stie ca un om poate trai si cu o singura emisfera cerebrala, asa ca e suficient ca o singura emisfera sa fie transplantata intr-un alt corp pentru ca experimentul sa fie considerat un succes. Presupunand ca accepti experimentul (alternativa e moartea), ti se ofera doua variante intre care trebuie sa alegi.
In prima varianta, doua echipe de medici vor incerca sa transfere fiecare dintre cele doua emisfere cerebrale ale creierului tau intr-un corp diferit, pentru a creste sansele de reusita a experimentului. Daca totul merge bine, e posibil ca ambele operatii sa reuseasca. Nu e limpede in ce sens tu vei mai ramane tu insuti (sau tu insati) in acest caz.
In a doua varianta, doar una dintre cele doua emisfere va fi transferata intr-un nou corp (nu conteaza care, fiindca aceasta va prelua si functiile celeilalte emisfere). Sansele de reusita sunt ceva mai mici in cazul asta, dar daca experimentul reuseste, tu vei continua sa existi, ca si pana acum.
Ce varianta alegi? Si de ce?
1. varianta 2 daca pot citi π desi presupun ca izolarea e accetabila pentru un individ doar pentru o anumita limita de timp pentru a nu ajunge la dementa
2. varianta a doua, evident. π paznicul e responsabil de sederea mea in inchisoare, daca nu isi indeplineste datoria, e normal sa fie pedepsit.
3. moartea. imi place creierul meu si parca nu as vrea sa se joace unii si altii cu el
La 2: Nu paznicul te-a condamnat la inchisoare. In plus, el nu are cum sa te pazeasca, fiindca e pus sa faca altceva. Conducerea inchisorii e aberanta, asa ca il va pedepsi pentru evadarea ta fara ca el sa fie de vina.
La 3: Moartea nu era o alternativa si doar un “artificiu stilistic”. π Poti sa te gandesti ca aia nu te lasa sa mori, pur si simplu. Poate sunt nazisti, whatever. Trebuie sa participi la experiment. N-ai de ales, in privinta asta. Poti, totusi, sa alegi intre varianta 1 si varianta 2.
1. Varianta 1, categoric. Am nevoie de contacte umane, chiar daca asta inseamna sa-mi asum riscuri; poate doar in cazul unui conflict IMENS cu cineva sau o amenintare extrem de grava (gen- un sadic care ar vrea sa ma tortureze non-stop) as alege varianta 2; si nici atunci nu sunt sigura.
2. Greu. Foarte greu. Pe moment nu pot sa zic decat ca habar n-am. Mi-ar placea o rezolvare gen: ii povestesc despre cum stau eu nevinovat in puscarie, el e atat de impresionat incat accepta sa faca puscarie in locul meu, numai entru ca eu sa-mi pot dovedi nevinovatia (Yeah, dream on…..)
3. Iarasi greu; in conditii “normale”, varianta a doua; daca insa as fi comis ceva care m-ar apasa pe constiinta (deh..pedeapsa cu moartea nu se ia pe ochi frumosi) as alege varianta 1, poate asa ma eliberez de remuscari
La 3: Hmmm,… daca remuscarile ar disparea prin separarea emisferelor cerebrale, ar disparea si in varianta 1. π
1) E destul de dificil de ales depinde de conditiile din inchisoare, dar optez pentru a doua variamta. Cred ca e destul de neplacut sa intri in contact cu tot felul de indivii neplacuti si apoi in singuratate ai ocazia sa reflectezi asupra greselii, etc.
2) Aici raspunsul este usor, as evada. In primul rand sunt nevinovat si apoi paznicul cand a ocupat acest loc de munca a semnat un contract si si-a asumat niste riscuri, deci nu e problema mea ce se intampla cu el.
3) As alege moarte si pe langa niste directii de mers le-as sugera medicilor sa incerce experimentul pe prieteni sau familie :)). E insuportabil sa stai toata viata in inchisoare, iar in urma experimentului cine stie ce complicatii pot aparea care iti pot face sederea in inchisoare si mai neplacuta.
La 2: Paznicul ar ajunge in inchisoare datorita actiunii tale de a evada. Mai pe scurt, tu l-ai baga in inchisoare. Poate a fost fraier sa se angajeze acolo, dar nimeni nu merita sa stea in inchisoare fiindca e fraier. Poate n-a gasit alta slujba etc.
La 3: Vezi si mai sus. Ideea era sa incerci sa raspunzi, nu sa ocolesti intrebarea.
La inchisoarea nr2, daca evadez paznicul are aceleasi sanse de a evada, la fel si urmatorii paznici, si poate asa se schimba conducerea aberanta a inchisorii.
Interesanta ideea. Dar daca paznicul e inchis in alta inchisoare, de unde nu se poate evada?
Sunt egoista si ma pun pe mine pe primul plan. Nu pot sa traiesc singura, fara sa aud/vad pe nimeni o eternitate, deci:
1.Aleg prima varianta, voi ramane alaturi de oamenii care ma pot rani. E la fel ca in viata de zi cu zi, izolarea nu e o optiune.
2. Aleg sa evadez. Paznicul va putea evada la randul lui.. si tot asa.
3. Refuz sa particip la experiment. Totusi, obligata fiind, as merge pe varianta a 2-a.
La 2: Vezi mai sus.
La 3: Partea importanta era: De ce ai alege o varianta mai degraba decat o alta varianta? Care e justificarea?
Imi place cine sunt. Si cum sunt. Am fost condamnata la moarte pe nedrept. Prefer sa raman cum sunt sau sa nu fiu deloc.
1. As alege a doua varianta, daca as avea posibilitatea sa citesc si sa fac toate celelalte activitati pe care le-as fi facut si in varianta cealalta (mai putin contactul cu alte persoane bineinteles). Optez pentru varianta asta deoarece prefer siguranta, chiar cu riscul de a fi lipsit de orice contact direct cu o fiinta (indirect as putea mentine relatii prin scrisori).
Dar aleg varianta aceasta in conditiile in care pedeapsa este una mica, sa zicem pana in 10 ani. Atat timp cat pedeapsa ar fi mai lunga de 10 ani, sau pe viata, as alege prima varianta, pentru ca nu cred ca as putea sa ma lipsesc de contactul direct cu oamenii pentru o perioada asa de lunga.
2.Aici aleg varianta sa nu evadez indiferent cat de mare e pedeapsa, pentru ca l-as pune pe paznic in situatie mea, adica aceea de a fi inchis nevinovat. Asa cum mie nu imi convine ca sunt incarcerat pe nedrept, la randul meu nu as dori sa am pe constiinta un om inchis fara sa fi facut nimic.
3.Prefer cea de-a doua varianta pentru ca as vrea sa raman eu insumi. Adica, ori raman la fel, ori deloc. In prima varianta, chiar daca sunt sanse mai mari de reusita (din cate inteleg) nu vei ramane la fel, ceea ce pentru mine e echivalent cu a nu mai fi deloc.