Cred ca la inceput aveam o reactie de repulsie fata de toate chestiile care-mi trezeau in minte asociatiile astea: trendy, urban, cool. Ii dispretuiam pe cei pe care-i etichetam drept trendinezi sau urbani, iar daca m-ar fi asociat cineva cu astfel de oameni, as fi perceput asocierea asta ca pe o jignire.
Mi se parea ca trendinezii sunt oameni care fac tot ceea ce fac doar pentru a se incadra in trend. Ca merg pe bicla, de pilda, doar pentru ca a inceput sa fie cool sa mergi pe bicla, nu fiindca chiar prefera sa mearga pe bicla si inteleg de ce ar merita sa o faca.
“Eu n-am cum sa fiu trendy sau cool”, imi spuneam. “Nu sunt trendy, urban si cool nici macar pe planeta mea (bine, acolo nu exista asa ceva). Cum as putea sa fiu aici? Cum ar putea fi oamenii pe care ii apreciez (Bohumil Hrabal, Diamanda Galas, Marc Chagall, Alejandro Jodorowsky, Aristotel, pentru a lua cateva nume la intamplare) cool?”
Cu toate astea, trebuie sa recunosc ca mi s-ar parea tare ca Aristotel sa devina trendy. 🙂 Sau ca mersul pe bicla sa devina trendy. Sau ca oamenilor sa li se para cool sa citeasca povesti pentru copii si sa le puna pe net.
La un moment dat am inceput sa ma intreb daca aversiunea mea fata de urbano-trendinezi nu are in spate si anumite prejudecati. Pana la urma, daca un om face o chestie care e la moda, asta nu inseamna neaparat ca o face fiindca asa e moda.
Iar pe de alta parte, daca vrei ca si alti oameni sa faca lucruri care ti se par misto (sa se poarte civilizat, sa faca munca voluntara, sa fie mai responsabili fata de mediul inconjurator s.a.m.d.), e greu sa nu-ti doresti ca lucrurile alea sa nu ajunga sa fie la moda.
Sigur, conteaza si ca oamenii sa-si dea seama de ce e nashpa sa arunci gunoaie pe jos, dar daca nu mai arunca fiindca e uncool sa faci asta, tot e ceva, nu?
Las firul asta deoparte, deocamdata. Mi-am dat seama ca mai era un lucru care ma deranja la cei pe care-i etichetam drept trendinezi sau urbani. Un anumit elitism. Lipsa de interes pentru cei care nu sunt ca ei. Senzatia de excludere pe care mi-o provocau.
Dar cum sa te simti exclus(a) dintr-un grup din care nu vrei sa faci parte? Si apoi, nu e senzatia asta de excludere artificiala, cel putin uneori?
Mie, de pilda, mi se pare ca oamenii necivilizati trebuie sa fie ignorati. Dar nu am nici un sentiment de superioritate fata de ei. Daca ignori o persoana, nu te compari cu persoana respectiva.
Mi s-a intamplat, de pilda, sa ignor intrebarile unor oameni pe strada fiindca nu mi s-a parut ca sunt formulate suficient de politicos. Nu era ca si cand oamenii respectivi ar fi fost de pe alta planeta (toti oamenii de aici sunt de pe alta planeta decat mine), ci mai degraba ca si cand ar fi fost dintr-un univers paralel.
Poate unii asa-zisi trendinezi nu sunt decat oameni cu bun simt. Poate nu e doar “mai cool” sa ignori total un marlan care vorbeste tare la mobil, in loc sa te uiti urat la el. Poate chiar e mai ok.
Imi dau seama ca urmaresc mai multe fire de gandire acum. Imi mai vine in minte un exemplu. Am intalnit oameni care protestau fata de utilizarea unor cuvinte englezesti in cadrul unor formulari in limba romana. Uneori reprosul era tocmai asta: “vorbesti asa fiindca ti se pare cool chestia asta!”.
Eu, de pilda, nu gasesc nimic cool in asta. Limba engleza are, uneori, un plus de concizie si de claritate fata de limba romana. In plus, limba mea natala are mai multe cuvinte decat engleza si romana luate la un loc, asa ca uneori simt, pur si simplu, nevoia de mai mare varietate. Exista si expresii englezesti care mi se par intraductibile in romana. In fine, nu cred ca pastrarea identitatii unei limbi e mai importanta decat nevoile mele de comunicare.
Asa ca nu ma afecteaza reprosurile de genul “incerci sa fii cool”. In mod asemanator, daca stii ca etichete precum “trendinez” sau “urban” iti sunt aplicate doar in virtutea unor prejudecati, probabil ca n-o sa-ti pese de asa ceva.
Iar acum as dori sa inchei. Pana la urma, toate firele se impletesc intr-un anumit loc. Cred ca incercarea de fi neaparat intr-un trend e la fel de ridicola ca si incercarea de a arata, cu tot dinadinsul, ca nu esti intr-un trend. That aside, cred ca n-ar trebui sa ii judec pe niste oameni pe care nu-i cunosc prea bine, doar fiindca lucrurile pe care le fac sau le spun se intampla sa fie considerate “cool” sau “la moda”.
Probabil ca o sa renunt la eticheta de “trendinez”. O sa vorbesc, in schimb, despre oameni gaunosi. Acum mi-e mai limpede ca poti fi gaunos indiferent daca esti “pe trend” sau nu.
@gramo- cred k realizezi ca titlul postarii – daca excluzi semnul intrebarii- e un oximoron. pentru ca atunci cand spui “e uncool”, pui problema(sau eticheta) tot in functie de trend.
in rest completely agree with the whole trendylicious stuff 😀
normal ca daca vrei ca un comportament sa fie adoptat de cat mai multa lume, cea mai eficienta metoda este sa faci ca lumea sa vorbeasca despre el (buzz factor), sa creezi anumite asocieri pozitive in mintea oamenilor (positive stereotyping),si sa ii faci sa fie marginal nemultumiti/nefericiti cu viata lor, pentru a veni imediat cu rezolvarea: adoptarea comportamentului dorit.
intr-un cuvant,daca vrei sa il vinzi, fa-l trendy!
Aaaa, da, titlul e la misto. 🙂
Hmmm… mie tare mi-ar placea ca sa fie cool sa citesti in metrou (sau in general), sa reciclezi, sa mergi pe bicicleta sau macar sa folosesti transportul in comun, sa opresti la trecerea de pietoni daca esti sofer, sa nu te impingi la intrarea in vagonul de metrou etc. Cool sau nu, chiar nu mi-ar pasa atata timp ca unii dintre ei si-ar schimba comportamentul in bine 🙂
E interesant articolul tau. N-am mai auzit pana aici de termenul ‘trendinezi’ pe care l-ai folosit tu. Un amic vorbea despre acest tip de oameni zicandu-le urbani. Fie ca ‘se poarta’, fie ca nu, parerea mea este ca nu poti accepta o chestie pentru ca ‘e cool’ ci trebuie, mai degraba, s-o treci prin filtrul tau si sa vezi daca este intr-adevar bine pentru tine, daca ‘se asorteaza’ cu personalitatea ta si daca este bun si pentru cei din jur (in gandul ca poate, maine-poimaine va fi cool sa arunci coji de banana pe asfalt). O vara placuta ! 🙂
@ionuca: Cititul în metrou is no good. Un prieten povestea pe blog cum, apucându-se de citit în metrou, a uitat să coboare la staţia la care trebuia şi nu şi-a dat seama decât la capătul liniei.