Ne-am dus in Carrefour. Acolo, intr-un loc, mirosea a mort. Iar pe un raft am vazut un pachet cu doi hamburgheri de vita, care in mod normal ar fi costat vreo 8 lei, la pretul de 30 de lei. Pe eticheta scria ca hamburgherii aia ar fi fost un cotlet de porc de 2 kilograme (n-am facut poze, fiindca e interzis).

Dar se pare ca nu stim sa descifram semnele rele, fiindca in loc sa plecam acasa, am ramas in magazin. In urmatoarele ore aveam sa regretam amarnic aceasta decizie.

Am luat diverse chestii, printre care niste iaurturi Tnuva pentru Razvan si o cana electrica Rohnson, din aia de fiert apa. Dupa aia am cautat o casa la care sa mai si lucreze cineva.

Am gasit una, am ajuns in sfarsit in fata, ne-am apucat sa bagam lucrurile in rucsaci.

La un moment dat am rugat-o pe casierita sa ne dea doua pungi din alea din cartofi. Casierita nu ne-a bagat in seama, se conversa cu o colega. Dupa aia s-a ridicat si a plecat, pur si simplu. Noroc ca a ramas la casa colega ei. Pana la urma am reusit sa plecam cu toate cumparaturile.

Pe drum, cand mergeam cu bicla, am scapat bonul pe jos. Ne-am oprit si l-am luat, ca sa nu facem mizerie pe strada.

Acasa, cand am scos cana electrica din cutie, am descoperit ca avea partea de jos facuta praf. Era sfaramata, pur si simplu. Iar unul dintre iaurturi nu era bine inchis si cursese in rucsac.

Am pus Rohnson-ul in rucsac si in zece minute am ajuns inapoi in Carrefour. Nu-i facusem garantia, aveam doar bonul (noroc ca-l luasem de pe jos!). Cand colo, ce sa vezi? Pe bon nu era nici cana electrica Rohnson de 109 lei. Era, in schimb, un “Pachet mic dejun” de 199,90 lei. Nu cumparasem asa ceva.

Mai intai am mers la garantie. Acolo au zis: “aparatul e distrus, mergeti la Receptie Clienti, vi-l schimba ei”. La Receptie Clienti am spus ca sunt doua probleme: aparatul cumparat e distrus, iar pretul de pe bon e gresit. Doamna de la Receptie Clienti m-a privit cu un sictir infinit si a chemat prin telefon o alta doamna, fara sa ma mai bage in seama.

A venit cealalta doamna si prima doamna (cea sictirita) a inceput sa vorbeasca cu ea ca si cand n-as fi fost de fata: “Dansa sustine ca… etc.”. Ca si cand as fi inventat eu toate problemele. I-am spus ca asta e adevarul, dar n-a raspuns nimic. Noroc cu cealalta doamna, care a verificat pretul si produsul si mi-a confirmat spusele.

Am primit inapoi diferenta de bani si alta cana electrica (tot Rohnson). Am mers cu ea la garantie unde, intr-o lumina cam chioara, un domn a bagat cana in priza si mi-a aratat ca i se aprinde becul. Dupa care am revenit acasa.

Acasa am descoperit ca noua cana avea o crapatura de mare finete si era inutilizabila. Oh, the joy!

Am plecat inapoi in Carrefour. La garantie “mi s-a confirmat crapatura”, dupa care am mers iar la Receptie Clienti si am cerut banii inapoi. Mi i-au dat cu greata si sictir, fara sa spuna nimic. Probabil nu le-a trecut nici un moment prin cap sa-si ceara scuze.