La inceputul lui 2007 v-am spus ceva despre un simpozion Kurt Gödel. Gramo-boy a prezentat ceva in cadrul simpozionului respectiv.
Dupa aia, pe baza prezentarii, a scris un text care a aparut de curand in Revista de filosofie a Academiei (LV, 1-2, p. 107-112, Bucuresti, 2008). O varianta a textului care a fost trimis la tipar o puteti vedea aici.
Textul are doua parti: o reconstructie a argumentului lui Gödel pentru existenta lui Dumnezeu si o critica a argumentului respectiv (nota: ca sa puteti intelege textul trebuie sa stiti un pic de logica de ordinul doi).
E vorba de o contributie la o discutie filosofica, nu de un post pentru un blog sau de un articol pentru o revista culturala si ne-am gandit ca poate v-ar amuza sa vedeti care e diferenta. 🙂
Drama judecatorului incepe cind mila si dreptatea sunt antitetice. Foarte, foarte interesant. Cit de important e totusi mult stimate G pt. omenire sa demonstrezi prin logica modala existenta lui Dumnezeu ?! Se creaza o punte intre stiinta si religie ?
Interesanta definitia pe care o da Godel lui Dumnezeu… desi extrem de discutabila…. (it did start me thinking…)
Mi-a placut foarte mult si remarca asta: ” in anumite grupuri de oameni se considera ca cel mai bun mod in care il poti aniversa pe un ganditor mare este sa il critici.”… okaaaay, deci ceam naspa sa fi mare ganditor… in loc sa-ti dea lumea de baut- sa stea sa te critice… sau asta cu criticatul se face doar dupa ce ganditorul respectiv moare? (kidding)
@AlexHugel: cateva observatii:
– La Goedel nu e vb de logica modala. E la alti oameni (la Alvin Plantinga, de pilda).
– De obicei, cand se vorbeste despre stiinta si religie, se vorbeste despre stiintele naturii, nu despre stiinte formale. Logica nu produce nici un fel de adevaruri stiintifice, doar iti permite sa iti utilizezi ratiunea mai bine in anumite situatii. So, Goedel nu construieste nici o punte intre stiinta si religie.
– Argumentele pentru existenta lui D-zeu tin, in mod traditional, de o disciplina numita “teologie naturala” – in cadrul ei se discuta despre probleme teologice facand apel doar la ratiune, nu si la dogme revelate. Teologia naturala se suprapune (partial) cu filosofia religiei.
Acestea fiind zise, la intrebari de genul “cat de importante sunt cercetarile/discutiile/rezultatele din disciplina X sau Y pentru omenire?” (cu sugestia ca nu sunt) nu prea vrem sa ne bagam. 🙂
Intrebarea mea nu era provocatoare. Hai sa reformulez: ce impact are teoria despre existenta lui Dumnezeu a lui Godel din punct de vedere social/politic ? Intr-un moment al istoriei umanitatii in care rationalismul (evolutionismul) cistiga teren, este nevoie de o conciliere cu latura traditionala (dogmatica, creationista) a naturii umane. Teoria lui Godel, dincolo de exercitiul matematic, eu o vad ca o tentativa in acest sens. Are insa ecou in constiinta contemporaniilor ? A fost deja instrumentalizata de vreun politician ? La asta ma refeream…
@AlexHugel:o corectura la comentariul precedent; de fapt trebuia sa fi spus “logica modala nu joaca un rol important in argumentarea lui Goedel 🙂
asa, acum sa continuam 🙂 nu e vorba de o teorie, ci doar de un argument; iar in argumentul respectiv nu se face apel la nici un adevar religios sau stiintific; definitiile pot fi acceptate sau nu, iar axiomele exprima niste adevaruri care ar trebui sa fie evidente (asa cum e evident ca burlacii nu sunt casatoriti – nici o descoperire stiintifica si nici o dogma religioasa nu pot contrazice asta); concluzia decurge din definitii si axiome “pe calea ratiunii”, iar formalismul da argumentului o exprimare mai clara si mai concisa;
argumentul nu are nici o legatura nici cu stiintele naturii, nici cu dogmele religioase, asa ca nu poate conduce la nici o “conciliere” intre cele doua;
(btw, Gramo nu crede ca exista vreo opozitie intre stiintele naturii si religie; adica nu “cele doua pot fi impacate”, ci “nu e nimic de impacat; nu exista o disputa autentica”; am scris mai demult ceva despre asta – uite!)
discutiile filosofice nu au de obicei ecouri largi; asta poate si fiindca sunt destul de specializate si de complicate; in forma originala, argumentul lui Goedel e probabil inteles bine de un numar mic de oameni; in varianta reconstruita in pdf-ul de aici ar putea fi inteles de mai multi (dar nu de foarte multi);
dar lucrurile astea nu sunt prea importante; cel putin pentru cineva care nu vrea sa chibiteze de pe margine, ci sa se angajeze in dezbatere; important e daca argumentul e convingator sau nu (iar pentru mine (G) ar fi important sa mi se arate ca obiectia mea la argumentul lui Goedel e proasta, in cazul in care lucrurile ar sta asa).
Ok G. Am inteles. Cred ca am vazut ceva acolo unde nu era. Un fel de fata morgana. Godel probabil ca a facut exercitii de stil. Tu ai scris o critica a argumentului sau. Eu am fost lovit de ceea ce se numeste wishful thinking. Las ca-mi trece.
M-am uitat la discutia din decembrie si cred ca acolo era locul cel mai oportun (si) pentru emanatiile mele. Ma bucur ca si voi ca multi alti luminati refuzati antiteza intre stiinta si religie. Deocamdata sunteti (suntem) o minoritate. Si din cauza asta orice tentativa de construire a puntii intre cele doua concepte de viata este pretioasa si merita spatiu si propaganda.