O doamna reporter (LE: linkul asta era gresit, sorry ๐ ) scrie in Elle (am aflat de la Jeg) despre bloguri. Zice:
Pana de curand, blog-urile imi pareau echivalentul virtual al oracolelor din liceu […] In ambele cazuri, niste amatori isi dadeau parere despre totul si orice, reinventand existentialismul si sintaxa, expunandu-si jurnalul intim oricui avea chef sa-l citeasca. […]
Acum […] blog-urile au devenit, practic, de neevitat si pana si marile publicatii si-au obligat jurnalistii sa tina unul pe editiile online. Nu mai avem de-a face doar cu o palavrageala isterica, ci si cu surse de informare si de dezbatere intretinute de oameni competenti. A inceput sa se simta diferenta intre cei care au venit in blogosfera dupa ce, mai intai, s-au consacrat in presa scrisa si cei care au inceput sa scrie pe net dintr-un simplu moft. De la tastarile intens subiective ale unui anonim disperat sa se faca auzit, s-a ajuns la veritabile reviste online, cu redactii solide si opinii credibile.
Altfel spus, erau unii, niste neica nimeni, care se isterizau pe net. Noroc ca s-au apucat jurnalistii sa-si faca bloguri si sa scrie serios. ๐
Ok, pentru oamenii care au urmarit discutiile pe tema “jurnalisti vs. bloggeri” in ultimii 2 ani lucrurile sunt destul de limpezi, asa ca n-o sa mai vorbim despre asta. Avem, in schimb, alta intrebare – Cum ar trebui sa scrie un jurnalist profesionist despre un blog?
Iata cateva pareri:
- Ar fi bine sa te asiguri mai intai ca intelegi ce inseamna lucruri precum blogroll, pingback, technorati authority, page rank s.a.m.d.
- Daca vrei sa faci o recenzie a unui blog, ar trebui sa incerci mai intai sa te documentezi. Nu e ok sa scrii despre un blog cu mii de posturi dupa ce ai citit un singur post de pe blogul respectiv. Sigur, nu trebuie sa le citesti pe toate. Poate fi, insa, util sa te uiti la posturi din perioade diferite, sa le citesti pe cele mai populare si eventual sa ii ceri autorului blogului sa-ti indice niste posturi pe care le considera reprezentative.
- E bine sa nu te uiti doar la posturi, ci si la discutiile din comentarii. Blogurile fac parte din chestia aia cu web 2.0, iar in cazul lor e important sa urmaresti si interactiunea autorului unui blog cu vizitatorii sai.
- Tot fiindca e vorba despre web 2.0, poti incerca sa interactionezi efectiv cu bloggerul scriindu-i comentarii pe blog. Iar daca faci asta, n-ar strica sa anunti intr-un mail ca esti un jurnalist care ii lasa comentarii fiindca vrea sa scrie despre blog.
- O chestie de minima curtoazie ar fi sa-l anunti pe autorul blogului despre care ai scris ceva dupa aparitia articolului pe care l-ai scris, trimitandu-i, eventual, textul. Daca e vorba de un articol aparut online, poti introduce in articol si un link catre blogul despre care scrii.
Sigur, daca nu ai pretentii de jurnalist profesionist si scrii pe propriul tau blog despre un alt blog, nu e nevoie sa faci nimic din toate astea. ๐
Anyway, astea sunt doar cateva chestii la care s-a gandit Gramo pe fuga. Lista e deschisa. Cum vi se pare?
LE: Alte reactii vis-a-vis de articolul pe care il pomeneam la inceput gasiti (mai ales in comentarii) la Fulgerica si la Zoso.
LE2: Si la Piticu.
Sฤ mai ลtii adresa blogului despre care scrii… Lucruri de astea, complicate. ๐
Tipa isi dorea sa aiba o atitudine ๐
e, he, he, ella de serviciu scrie adรฎnc, vorba ei: din cu totul altฤ emisferฤ ๐
acuma, ce pretentie sa ai de la o revista? plus ca nici targetul nu e interesat de detalii tehnice, el abia afla “ce e aia blog”. si, sincer, la ce sictir redactional e vara…
Pingback: O acritura | Terorism de cititoare
Nah si voi!
Se poarta bloggingul vara asta!
autoarea articolului din elle o prinde cel mult pe soacra mea in targhetul articolului. nu va mai bateti capul, blogurile sint descrise precum maimutele de la zoo doar pentru a informa virsta a treia ca ele exista si misca. in final orice reclama tot reclama se cheama. mie mi/a placut articolul, ma face sa cred ca pot fi oricind, ORICIND un bun ziarist la revistele cu poze.
schimbati linkul catre “reporterita”. nu e ea!
@Darius: yep ๐
@Cosmin, mirmen, mara, dheo, nea cosmos: ok, sa lasam deoparte articolul ala; lista vi se pare ok? aveti idei de adaugiri, propuneri de modificari, something?
@vacamov: a, ok! ๐ vezi, daca eram gazeta serioasa, acum ne-am fi facut de ras ๐
eu zic zic…ca…daca…adica daca Elle “recomanda” carti zic ca …adica..Elle de ce nu ar recomanda bloguri…adica..nah…le creste si lor traficu….ma rog…adica …
Eu nu inteleg care e legatura pe care o are revista cu blogurile… Chiar nu mai au femeile ce sa scrie despre ele insele? Doar curiozitatea le mana sa sape si sa vada bloguri? Nu inteleg… la naiba :))
Recunoaste! Daca scria pozitiv de tine nu mai era asta un post asa de lung :))
ha! abia acum am citit si eu articolul. mai intai m-am infuriat, dupa care m-am calmat. iar cand am ajuns la sfarsitul articolului, mi-a fost foarte clar ca veninul si tonul superior al domnisoarei vin din faptul ca incepe sa-si simta amenintata scriitura platita din cauza unor bloggeri “mediocri” care scriu bine si moca, hahaha.
si, indeed, daca “elle” zice, atunci sa ma ierte sfantul…
(sunt convinsa ca la dilema nu i-ar fi acceptat articolul in forma asta)
Pingback: Programele de stiri ale posturilor de televiziune si radio contin, in pondere egala, stiri cu teme pozitive si, respectiv, negative at Gramo`s World