Suntem la RoNewMedia:

Prima dezbateresesiune: Profitabilitate digitala (9-10). Mai scriem mai incolo.

Leon Levitt, Vice President, Digital Media, Cox:

On the reader side: Competing with local media, looking for fresh eyeballs, aggregation of audience, have a point of view, reengage young audience, stories have to go to online first (break news online the moment it happens).

Integration of utility, content and multimedia. Use not only journalism specific content, but any contend that may drive revenue. “We program our sites differently by day part.”

On the sale side: Behavioral targeting is critical for growing display ad revenue. Adify – create horizontal seles networks.

Local audience vs. National audience

Challenges: it’s easy to grow an audience; but going forward is harder; we have to take users from other sites; we must think about audience in terms of reach, frequency and engagement.

Newsies – think of Cox as a traditional news paper online. How do we reach non-newsies?

We have to create a greater sense of urgency. We need to understand our market places differently, we need to understand our competition differently.

Page view growth is not very big if we take slade views out. How to create the impulse click? Most viewers just visit one page and leave.

“Clutter” issue. Page has to be usable, but still give a little something for everyone.

We have to transition to online.

Jo Groebel, Director, The German Digital Institute:

The whole media world is a combination of traditional media and all forms of online. We need to have a strategy for both. One powerfull force that has been neglected – online community.

Younger people regard the community (blogs) as more reliable than traditional newspapers and media.

A little philosophy: “You see, you notice. You hear, you grab. You experience, you understand.” (China, ca. 2000 B.C.) – internet gives you the possibility to learn by experiencing things.

Already in the mid nineties most of the ideas that now have become reality were discussed (the community issue included).

People tend to overestimate short term developments, but underestimate long term developments (regarding internet).

From unimedia to polymedia. Movies in online newspapers, text based sites of tv companies.

People are primarily using media for information. What do people remeber from what they’ve read in newspapers? Almost nothing. So, what do you get? Physiological kicks. Emotions. A little information. Communication. Transaction. A sens of community.

The more you get people to be attentive, the more you excite them, the more you increase their capability to process information. But if you go beyond a certain excitement (and emotion) level, the effect is reversed.

Visual /vs./ verbal. The level of visual intelligence has significantly increased while the level of verbal intelligence has decreased.

We need to focus on the attention levels of audience.

The “we” factor. Most of the information can be developed in community, but it’s still the professional who knows his craft. Talent and innovation still matter. The journalist can become a catalyst, a moderator for what is happening in the community.

Traditional typologies (gender, age, status) don’t work online (here we have mood, situation etc.).

Cross-media.

Key traits of the online world: integrated, immediate, international, independent time and space, in motion, inner circle and bottom up.

Dezbatere: Antreprenoriat romanesc de succes in internet (10-11)

Moderator: Tendinte de afara. Vor aparea si pe piata romaneasca? Suntem pregatiti? Antreprenorii pentru business online trebuie sa aiba calitati speciale? Venind din alt domeniu poti intra usor in business-ul online?

Fusu: Depinde de momentul in care intri online. Faptul ca am inceput in 2000 mi-a permis sa fac toate greselile posibile fara sa distrug compania. Acum nu stiu daca se mai poate sa intri pe net fara sa stii mare lucru.

M: Cum rezisti pe net ca jucator de talie medie?

Cristian Pantazi: Cu greu. Facand experimente non-stop. Incercam tot timpul sa ne reinventam. Multe incercari sunt esecuri. Dar ceea ce ramane la urma e HotNews-ul pe care il vedeti. Incercam sa ne adaptam la ceea ce vedem in jur, nu numai in vest, ci si in tarile vecine. Uneori ne inspiram chiar si din spatiul ex-sovietic, pentru ca acolo internetul a inflorit. Investim enorm, de la bani la timp, in aceste experimente pe care le facem.

Moderator: O metoda sigura e de a folosi continutul generat de consumatori. Avem si un u2be romanesc. Trilulilu a urcat foarte repede, a aut succes. Daca esti primul care adopta o reteta de succes…

Sergiu Biris: E vorba de foarte multa munca. Publicul vede o cifra care vine dintr-o data de la un jucator independent. Dar in spate se afla foarte multe sacrificii. Si noi, la fel ca alti antreprenori, am trecut prin toate etapele prin care se trece pentru a avea un proiect de succes. Am investit toti banii in acest proiect. Au fost moment in care am zis ca mai avem doua saptamani si s-a terminat totul. Am depasit momentele astea cu ajutorul echipei mele.

Dezvoltarea conteaza foarte mult. Dorim sa crestem. Avem un brand bun. Acum ne concentram pe dezvoltare.

Moderator: Gasim usor in Romania bani pentru proiecte riscante?

Biris: Bani exista. Trebuie sa existe si proiecte. In momentul de fata exista f multe site-uri detinute de anumite grupuri. Am fost un site independent care a reusit sa se desprinda. Banii au venit pentru ca am avut un model bun, am fost seriosi. N-am lansat site-ul si l-am lasat sa se descurce singur.

Moderator: Ce inseamna acum un proiect bun in internet?

Dragos Novac: Nu cred ca vorbim in momentul asta de supravietuire pe internet, ci de dezvoltare, de crestere agresiva pe o piata care subdimensionata fata de ceea ce se poate intampla.

Moderator: Ce inseamna acum un proiect bun in internet?

Mihai Seceleanu: N-am absolut nimic de adaugat la ce a spus Dragos.

Moderator: Succesul se masoara in vizite. Cum se atrage public pe un site?

Pantazi: Conteaza si calitatea vizitatorilor. Cu cat ai un public mai ok dpdv al indicilor demografici, cu atat poti castiga mai multi bani din publicitate. Un public cat mai mare se atrage daca nu te indepartezi foarte mult de la ce ai propus initial. Altfel, se creeaza o bresa intre tine si publicul pe care l-ai obisnuit cu anumite lucruri.

Dar trebuie sa te dezvolti de la punctul ala, sa experimentezi, sa le dai cuvantul si userilor.

[…]

Moderator: Exista banci interesate de proiecte online? Ati incercat sa mergeti la o banca?

Fusu: Nici macar fondurile locale nu inteleg prea bine internetul. Au trebuit sa vina fonduri din afara ca sa se investeasca aici. Nici macar nu e un model bun de finantare finantarea prin credite in acest stadiu de dezvoltare a pietei. Un credit ar putea sa omoare compania.

Moderator: Ce aduce un investitor strain intr-o companie romaneasca in afara de bani?

Biris: Conteaza potentialul pe termen lung al afacerii. Un investitor se uita la echipa. Echipa conteaza in proportie de 90%. Ea face diferenta. Daca exista oameni care sunt dedicati total proiectului si au incredere in ceea ce fac…

Novac: Un investitor aduce in primul rand… Eu ma uit la doua chestii. Cum intelege el afacerea si cum contribuie el pe langa ceea ce stiu eu sa fac cu afacerea mea. Doi, iti poate crea oportunitatile de exit mult mai usor pentru ca are un network mult mai bun.

In cazul fondurilor institutionale Calin poate sa ne spuna mai multe.

Fusu: Antreprenorii sunt expansionisti. Incearca sa faca multe lucruri. Vad viitorul prin ochelari roz. Ataca pietele din regiune. Investitorii au o viziune mai clare, pun intrebarile corecte. Asta ajuta echipa de manegement sa se focuseze. Plus experienta pe care o aduc participand la mai multe proiecte.

Seceleanu: Un investitor institutional, pe langa ca iti face un exit mai bun, ti-l si maximizeaza.

Moderator: Exista un impact al aderarii la UE la nivelul investitiilor pe internet.

Dragos: Singurul impact, poate, este datorita atentiei pe care o capata Romania ca membru al UE. Romania e in momentul de fata importanta pentru ca este foarte subcapitalizata.

Pantazi: Dupa 2006 atentia potentialilor investitor a crescut exponential, iar intrarea propriu-zisa a capitalizat aceasta atentie. Am fost de curand in Serbia. Acolo situatia politica ii retine pe investitori sa intre pe piata respectiva. In Romania retinerea asta s-a spulberat.

Fusu: Cred ca investitorii nu sunt speriati de lipsa de democratie din China sau problemele din Rusia. Mai degraba sunt speriati de numarul mic de utilizatori ai internetului. In Serbia s-ar putea ca asta sa fie problema.

Moderator: Listarea la bursa ar putea ajuta intr-un fel dezvoltarea voastra?

Fusu: Probabil ca intrebarea e despre viitorul companiilor, cum sunt ele cel mai bine structurate. Eu cred ca e prematur pentru oricare dintre companiile din Romania pentru listare la bursa. Trebuie sa aloci timp investitorilor, timp pe care il iei de la relatia cu clientii.

Novac: E benefic pentru industrie pentru ca iti da comparables. Compari alte deal-uri similare. Acest listing va crea un trend. Sergiu si Calin sunt pionierii pe aceste valuari.

Biris: Eu cred ca exista si alte companii care au avut tranzactii similare, dar n-au comunicat lucrul asta. Pentru ca…

Moderator: Am vorbit despre sursele de finantare, despre modelul de afaceri, despre ritmul de dezoltare. Ce alte lucruri putem vedea in piata business-ului online care le gasim in mai mica masura in alte afaceri? Avem o problema in gasirea talentului in Romania pentru business-ul online?

Pantazi: Noi la HotNews am avut o campanie destul de agresiva de recrutari. Am ajuns acum, cu tot cu colaboratori, la aproape 50 de oameni in redactie. Oamenii de care avem noi nevoie acum sunt o specie noua de reporteri – reporterul multimedia. Reporterul caruia sa nu-i fie teama sa faca si o fotografie in timpul unei conferinte de presa sau sa filmeze. Aceasta multifunctionalitate poate fi obositoare. Asta mananca resurse.

Moderator: Exista o lipsa reala in domenul talentului?

Seceleanu: Cred ca da. Si in domeniul programarii, lipsesc si oameni care sa inteleaga mai bine promoarea online si asa mai departe.

Fusu: Noi cumparam echipe existente deja. Vom avea un centru de dezvoltare in Iasi. Am cumparat echipa Inspired Development. E foarte greu sa pastrezi oamenii in Bucuresti. Programatorii sunt mai plimbareti in Bucuresti.

[…]

Biris: Oamenii trebuie sa vina cu placere la locul de munca si sa se simta ca acasa. Eu nu mi-as aduce din Congo programatori. As incerca sa apelez la studenti care sa vina sa lucreze la noi, sa invete si ei pe parcurs. Si noi am ajuns sa angajam firme de recrutare pentru a gasi personal.

Pantazi: Exista o solutie clara pentru acest deficit. E vorba de training-urile pe care le facem, de investitia noastra de timp in educarea celor care urmeaza sa lucreze la noi. Am avut oameni de la HotNews care au mers la Reuters sa invete de acolo si sa vina acasa si sa-i invete pe ceilalti diferite tehnici.

Novac: E greu sa gasesti oameni la nivelul economiei romanesti. Economia a crescut si gradul de calificare al oamenilor fata de pretentiile salariale este slab. Noi am facut training cu oamenii cu care am inceput sa lucram cu 6 luni inainte de a da drumul site-ului.

Moderator: Exista un razboi al salariilor?

Novac: Programatorii tind sa-si schimbe locul de munca. Asta nu e problema angajatorilor. E problema atitudinii acelui angajat.

Moderator: Ce conditii sunt pretuite mult de angajatii pe online in afara de salariu?

Novac: Proiectul la care lucreaza. Diferenta e facuta de asta.

Moderator: Exista proiecte motivante acum?

Novac: Cred ca toti avem proiecte motivante.

Biris: Pe langa proiect e nevoie sa ai un mediu in care angajatii sa se simta foarte bine lucrand pe proiectul respectiv. E de munca in a tine oamenii motivati cu adevarat.

Fusu: La un nivel e greu sa gasesti nu doar un programator, ci si un manager. Nu te-a invatat nimeni la scoala ca e diferit sa dezvolti proiecte si sa coordonezi manageri. Nu toata lumea poate sa treaca usor de la o echipa de 20 de oameni la o echipa de 200 de oameni.

Biris: Am avut ajutor din partea unor profesionisti. In timp lucrul asta a contat foarte mult.

Pantazi: Trebuie sa ii lasi pe angajati sa isi puna in valoare creativitatea. E important sa nu-i spui “nu se poate”, ci sa-l lasi sa incerce, fiindca va incerca sa transforme ideea respectiva intr-un brand personal, va avea satisfactia de a face ceva unic, un lucru care nu s-a mai facut pana atunci.

[…]

Pauza de cafea.

Sesiunea I: Internet & publicitate online (11:15 – 13:30)

Darren Patterson, Business Development Director, Yahoo! Europe

Yahoo strategy globally is about open platforms. It’s about connecting publishers to an audience and to advertisers. How do we create a sense of community and engage with local players on the market.

Content, personalizations, creating a sense of community, localization. We recently announced yahoo buzz.

We provide insights. It’s about serving the right type of ad at the right time to the right audience. We do behavioural targeting. Rich Media.

What we find on the market in the Eastern Europe is a wish to display ads on the front page. It’s not allways about that.

Search, display, content, what they’re reading. We look at what users did and try to figure out what they’ll do in the future. Engager /vs./ Shopper.

Understanding the impact of a campaign. You can buy an international package or you can buy a local package.

What is an Exchange? It’s about growing your own advertising market in a scalable way. We have blogs, social networks… audience is fragmented. Advertisers try to reach a specific targeted audience.

An exchange is where you come to buy and sell efficiently. Think LSE, NASDAQ a.s.o. Increasing the uplift on the CPM.

Trying to convinge advertisers of the effectiveness of online advertising. Making it measurable.

Why Romania? Why now? Yahoo has a very loyal audience in Romania. That happened organicaly.

Yahoo! Mail. When we launch yahoo.ro, we’ll redirect the mail addresses (you could opt for a yahoo.ro mail address). Messenger – we have a good market in Romania.

We want to give local developers the tools they could use for their projects.

We have a good slice of the search market and want to develop it.

Petar Pavic, Head of R&D at Europapress Holding (Croatia)

Searching for the digital revenue… Still searching.
The Basics: Content is free.
Internet is not just a new medium. Is a platform for all types of media.
Budgets are switching over to digital.
Online advertising. What categories do we have? Display, Search, Classified, Direct, Project based.

Display: image, brand based vs. performance based
Industry speciffic approaches.

Search: Simple as Google? Specialized, local search engines. Community advice portal. Sponsored questions and answers.

Classified” real estate, cars, job market.
Market is split between 2.0 players (buy), independent internet brands (partner), powered by media co’s (reorganise). Idea: Create multichannel network if you can.

Direct: Database power goes toward direct and single targeted campaigns, contextual and behavioral tergeting and marketing.

Project based: Idea is the key to push clients further. Strong knowledge in UX, web design, communities’ habits. Media role is crucial.

Are the categories enough? No.

Community – people connected with similar interest or needs often found on similar places. Being part of many communities.

Other Busines models: independent advertising networks. Media networks. Full service to the client. Make partnerships. Become local distributer of innovative digital models (example: Flock).

Publishing strategy: as many websites as possible, networks a.s.o.

Sales workflow: double your online salesmen. Editors must work with sales and present to clients. Don’t cannibalise print or web. Wrok hard for “the fist case study”. Educate yourself, so you can educate clints, Copy / paste.

Sales Strategies. Network and channels. Multichannel, Multimedia.
Sale your network, not only your brands. Define channels (target driven), adjust them towards client. Sale reach, not pixels.

Online advertising? Mesh up of knowledge, tools, channels, ideas, new biz models… Search but don’t wait, because you will be too late.

Mihai Fanache, Media Director, Media Cafe: 9 mituri despre publicitatea Yahoo

mitul 1: Yahoo este reteaua adolescentilor. 7.8 milioane de utilizatori inregistrati din care 70 la suta sunt peste 18 ani.

mitul 2: Yahoo e misto, dar nu putem face targetare. Criterii: varsta, ocupatie, profesie, sex, comportament online. Stim cui ne adresam. Putem oferi o personalizare mai adanca a mesajului. Era “one size fits all” e de mult apusa.

mitul 3: Targetul meu citeste exclusiv presa de business, site-urile de femei si sport. Nope, foloseste yahoo messenger, yahoo mail s.a.m.d. Putem gasi utilizatorul intr-un singur loc si putem pastra o consecventa in mesajul cu care incercam sa-l convingem. 8 din 10 romani folosesc un serviciu Yahoo.

mitul 4: !?

mitul 5: da, dar am auzit ca publicitatea pe yahoo este scumpa; ratecardul mediu pe spatiile yahoo este in medie cu 40% mai mic…

mitul 6: noi folosim google adwords; oricum e mai ieftin! display advertising e altceva decat search; nu recunosti produsul de pe raft in urma unei campanii de search; indicatorii influentati de o campanie de search sunt diferiti fata de cei influentati de o campanie de display.

mitul 7: yahoo limiteaza creativitatea formatelor de bannere; yahoo plays by the rules (standardele IAB), doesn’t clutter the pages; exista proiecte speciale, la yahoo se numesc evenimente.

mitul 8: yahoo este un site din strainatate; nu vrem sa ne expunem pe un site strain cu un content in alta limba; yahoo este site-ul cel mai putin strain romanilor; homepage-ul yahoo e vizitat de peste 5 mil. romani in fiecare luna; peste 2 miliarde de pagini sunt afisate lunar de yahoo utilizatorilor din Romania – mai multe decat cele contorizate de traffic.ro

mitul 9: va exista yahoo.ro? da, in partea a doua a anului 2008 Ce va aduce asta pentru mediacafe? Inventory extins, continut localizat, posibilitati noi de targetare.

Val Voicu, Fondator, Ad Evolution: Cand se va muta televiziunea pe internet?

Telecomanda vs. Mouse + taste
program tv vs. selectie in timp real
zapping vs. cautare/intentie
ghid tv vs. playlist
etc.

In Romania:
6.9 milioane gospodarii cu un televizor vs. 5.5 milioane utilizatori internet

Advertising tv vs. Advertising tv online
clutter pe tv
internet: no clutter, no inflatoin, no video sold out… yet
proiecte speciale: sponsorship, player branding, insertii de bannere in continut, spoturi pre/post/in continut

Ce urmaresc utilizatorii de tv online (in Polonia): entartainment/humour, music, information

Televiziuni online: distribuitoare de continut (trilulilu) vs. producatoare de continut (feminis, happyfish, braintv)

Televiziunea se va muta pe internet.

Mugur Patrascu, Managing Partner, ILeo: Branduri interactive in Romania
Cifre. Dezechilibru (intre online si offline). In 2007 efortul agentiilor era sa discutam cu clientii si sa le spunem “trebuie sa faceti ceva, sa bagati bani in online; orice”.

Lucrurile s-au schimbat. In 2008 avem un alt gand: Brandul tau care a intrat pe mediul digital are o viata digitala? Nu cred in display online advertising.

Modul esential in care internetul este diferit de alte medii nu sta in posibilitatea de a “lipi” ceva acolo. Fiecare dintre clienti trebuie sa se intreba daca a facut pasul de a merge intr-o zona in care brandul este parte a mediului. Mediul online a fost inteles mult mai bine de catre consumatori decat de branduri.

Sunt 2 lucruri esentiale la care ne uitam. Entertainment si utility. Daca doriti ca brandul dvs. sa fie integrat in acest mediu trebuie sa ii gasiti un loc intre aceste doua lucruri.

Aici vine rolul agentiilor. Noi ne gandim cu doi pasi inainte. Asa cum s-a vorbit despre vanzari, proiecte care au ajuns la maturitate si au adus investitori, cred ca brandurile trebuie sa se integreze asa de mult in mediul online incat sa devina investitori.

Daca un brand ar fi cumparat trilulilu? N-ar fi demonstrat ca intelege mediul si intelege consumatorii (compartiv cu bannere pe site-urile respective).

Exemplu: Fiat 500 avea nevoie de o campanie de comunicare. A intrat in jocul online. Brandurile incearca sa capitalizeze Euro 2008, dar nu reusesc sa creeze nimic web 2.0 in legatura cu asta.

Fifa 2008 – jocul. Niste copii au facut liga intai in Uefa 2008. Nici un brand nu s-a implicat.

Don’ Advertise On Digital! Be Digital!

Calin Rotarus, Managing Director, ARBOinteractive – Eficienta unei campanii de comunicare online. Factorii care o influenteaza
Eficienta: raportul dintre beneficiile obtinute si resursele utilizate.

“Nimic din ce o sa va prezint nu stiti deja.”

Ce putem obtine dintr-o campanie? Sa vindem sau sa nu vindem. Si atunci ne mangaiem cu gandul ca am investit in imagine. Orice vanzare ne aduce o imagine (prin intermediul produsului).

Cand avem de-a face cu o campanie de imagine, efectele se intind pe un timp foarte lung. Intrebari: daca fac o campanie, care e rata de click la care sa ma astept?

Rata de click e doar un parametru.

Cum putem evalua imaginea? Utilizatorii de internet sunt deranjati de bannere. Avem in banner un mesaj – cel mai important lucru. Utilizatorul de internet e un om simplu, care te crede. Da click. Apoi, lucrul pe care l-ai spus se confirma sau se infirma.

Alt parametru: aspectul bannerului. De multe ori bannerele au calitate proasta. Marea majoritate a clientilor fac greseli fundamentale. In momentul in care un banner e realizat saracacios, are o grafica simpla,… ganditi-va aceasta e imaginea companiei care comunica.

Site-ul comaniei care comunica. In primele secunde utilizatorul isi face o imagine generala. Aspectul site-ului e important.

Media pe care o folosim, site-urile in care apare mesajul nostru. In momentul in care mesajul apare intr-un site cu un brand de calitate, chestia asta ne ajuta.

Nevoia de sinceritate a comunicarii pe internet. Utilizatorul are acces la informatii. Disponibilitatea – daca tre’ sa completezi 3 formulare si sa primesti un mail pentru a avea acces la informatie, renunti.

Parametri accesibili tehnic:
– CTR (rata de click)
– Bounce rate
– Leaduri online (ce vrem de la cei care vad mesajele si dau click: sa cumpere, sa se inscrie pt un newsletter, sa viziteze cel putin 3 pagini etc.)
– Raportul de conversie (ce obtinem supra nr. de afisari)

Parametri accesibili offline:
– Numarul de leaduri offline (apeluri telefonice, vizite in showroom etc.)
– Atitudinea clientilor in timpul contactului cu forta de vanzari

Parametri accesibili prin studii pre si post campanie (trimitem chestionare la oamenii care au vazut campania)
– Brand awarness
– Top of mind (“care e primul brand de biciclete care iti vine in minte?”)
– Brand attitude
– Brand adoption

Poate campania are o rata de click dezastruoasa, dar a crescut brand awareness. Ultimii parametri sunt parametri de brand calitativi, nu cantitativi.

Ce vedem intr-un raport de campanie?
Raportul de adserver:
– CTR / Actiuni
– Site / Sectiune
– statistica pe ore ale zilei (omul care e la 3 noaptea pe un site de business e interesant)
– statistica pe zile ale saptamanii
– Frecventa (ca sa cresc frecventa de la 6 la 7 ma costa mai putin decat sa cresc rata de click)
– Vizual (folosesc mai multe bannere pentru o campanie, vad care dintre ele a obtinut o rata de click mai buna)

Putem avea astfel de parametri pe fiecare site folosit intr-o campanie si putem sa ne intrebam daca am ales bine sau nu site-urile pentru campania respectiva.

Raportul softului intern:
– Traseu in site
– Bounce rate
– Exit page
– PV/sesiune (cate pagini vede in medie un vizitator)
– Raportul de conversie (un add server ne da informatii despre o singura actiune; in softul intern al site-ului putem defini mai multe actiuni – cati trec cu mouse-ul peste o poza, cati intra pe pagina x etc.)

Inainte si dupa campanie: Pregatire -> Campanie -> Gestionarea utilizatorilor.

Inainte de a incepe o campanie trebuie sa stiu foarte bine ce vreau cu utilizatorii, de ce vreau sa am utilizatori pe un site.

Mici secrete:
– Uneltele exista si nu sunt greu de folos9t.
– Orice campanie incheiata e o sursa valoroasa pentru urmatoarea.
– Oamenii comunica prin intermediul internetului. Comunicati catre oameni.
– Informatia exista si cei care au nevoie de ea stiu sa o gaseasca. Nu incercati sa trisati.
– Un site de companie e unul dintre cele mai plictisitoare lucruri din lume. Doar fiindca ati adus un utilizator pe el nu inseamna mare lucru.
– Utilizatorii sunt din ce in ce mai orbi. Gandeste-te cum sa comunici celor care au o nevoie, in perioada in care au nevoia respectiva, in felul in care ei o doresc si in momentul in care sunt dispusi sa te asculte.

Marius Deak, CEO / Directive Director, Green Pixel: Implicare si eficienta. Rezultate 2.0
Cum ar fi viata sau business-ul vostru, daca internetul ar fi aparut abia acum un an?
[…]

Am aflat cum sa iti gasesti clientii, cum sa-i targetezi, cum sa le comunici eficient. Ce se intampla in zilele noastre?
– majoritatea brand-urilor comunica online
– majoritatea comunica aproape la fel
– nu exista o diferentiere intre ele
– exista un potential neexploatat
– blogurile, forumurile, site-urile specializate devin mai relevante decat campaniile de bannere
– tacticile se transforma in obiective (“vrem virale”)

clientii 2.0: vorbesc pe mess, cauta pe google, utilizeaza instrumente de informare, se joaca online, scriu despre ceea ce le place sau nu etc.

realitatea 2.0: clientii vor serviciul, nu reclama pentru el; nu cred in publicitate, raspund bine la adevar, onestitate, simplitate

Cel mai eficient mod de comunicare online este o experienta online de calitate. Cate branduri au oameni care intra in dialog cu oamenii pe forumuri?

E usor sa branduiesti un site, sa faci un banner, comparativ cu a tine niste oamenii pe un forum. Dar intrebarea e: ce e mai eficient?

oportunitatea 2.0: ai ocazia sa te promoveze oamenii gratuit, sa vinzi mai mult prin achizitie directa de noi clienti, cross-selling, poti fi perceput ca un brand dinamic, proaspat etc.

Fii disponibil online si comunica asta. Vorbim despre utilizatori, vizitatori si comunitati. Dar in realitate vorbim despre potentiali clienti. Premiul cel mare: bani, desigur 🙂

Vrem utilizatori implicati. Pentru asta trebuie sa ne implicam si noi.

Cum putem face ceva?
– sa-ti gasesti clientii; sa gasesti metodele cele mai eficiente pentru a-i descoperi
– sa-ti propui sa ajungi acolo si sa-ti faci un plan
– dai drumul la plan si il sustii

Easy way vs. Hard way
o campanie mare vs. mai multe campanii mici
platesti bloggeri vs. convingi bloggerii ca merita sa scrie
comunic online produse offline vs. creez produse special pentru online
multe site-uri separate vs. viziune integrata, cross-sell
promovez brandul vs. promovez produsele / serviciile
vino la showroom vs. iti trimitem acasa
programul este 10-18 vs. deschis non-stop
inca o campanie de bannere vs. rss, twitter, newsletter, sms
“inscrie-te si poti castiga” vs. “fa ceva si castigi sigur”
“descarca formularul” vs. “completeaza formularul”
inregistreaza-te x 10 vs. single sign on
“nu tine de departamentul meu” vs. “tine de brandul meu”
search engine marketing vs. search engine optimization
vrem trafic mult vs. vrem conversie mare

Luati in calcul ambele variante – o combinatie intre ele.
Involvement, Decision, Planning, Rollout, Feedback […]

Riscuri: lipsa de implicare interna, lipsa resurselor, birocratie, lipsa de focus etc. […]

Dezbatere: Instrumente pentru masurarea audientei pe internet (13:30-14:30)

[…]

Comanescu: Echivalenta dintre cifrele online si cele de pe tv. Exemplare vandute vs. utilizatori unici.

Bogdan Gheorghe: e imposibil sa angajezi pentru online un redactor care a lucrat doar in print; in online e mult mai mult mai multa munca;

Radu Ionescu: aici te contrazic, am lucrat si offline si online; nu stiu cum se vede in cifre faptul ca sunt consumatori mai degraba online decat offline; ne inscriem insa intr-o tendinta mai generala care trimite consumatorii pe internet;

Bogdan Gheorghe: adevarul este ca nu vom avea niciodata corespondenti de presa care sa scrie numai pentru online;

Mircea Gheorghe: M-am uitat pe BRAT sa ma uit pe zf print, apoi m-am uitat la evolutia pe care a avut-o site-ul; nu e vorba de un shifting real; e alta audienta, audienta complementara; si ar mai fi o chestie care nu se vede in print – rata de circulatie; se inmulteste rata de circulatie cu numarul de copii vandute si ai o audienta; pe online ai doar utilizatori unici; printul o sa ramana o buna bucata de timp destul de sus;

Doru Panaitescu: rata de circulatie e un indicator destul de controversat; marii publisheri, ca sa nu se vada in postura ca le scad tirajele… s-a ajuns la cifre aberant, citeau 17 oameni un singur ziar… s-ar fi rupt de mult;

este un advertising gap – o discrepanta majora intre consumul real de media si alocarea banilor in publicitate; aici e vorba de inertie, e ceva natural;

Iulian Comanescu: Sa masuram audienta chiftelelor si ratingul apei minerale.

Ne reintalnim la 15:15 fix.

LE: Continuarea aici.