Umbla vorba ca unii se uita la niste reguli (sau la niste principii morale) si incearca sa vada cum se aplica regula in situatia pe care o au in fata. Iar altii incearca sa evalueze consecintele diferitelor actiuni posibile si sa aleaga varianta cu mai putine consecinte proaste (sau cu mai multe consecinte bune).
Alti oameni incerca sa se orienteze dupa situatiile similare in care s-au aflat deja si se uita la deciziile pe care le-au luat atunci. Iar unii se gandesc la persoane pe care le apreciaza mult (le considera foarte corecte, morale etc.) si se intreba ce ar face persoana respectiva daca s-ar afla in aceeasi situatie (“What would Jesus do?” etc.).
In plus, unii spun ca se conduc, pur si simplu, dupa instinct (“fac asa cum imi spune inima ca e bine”), fara sa stea sa se gandeasca la nimic. Si mai sunt, probabil, si alte variante.
Voi cum faceti?
ma foiesc, ma duc, ma intorc, ma gandesc, vorbesc cu oameni care nu au nici o legatura cu decizia si prin urmare pot sta la distanta sa se uite la principiul moral, si iau o decizie utilitarianista in cele din urma. it works, most of the times.
In general ma intreb, inainte sa fac o chestie “Ba, ce s-ar intampla daca toata lumea ar face la fel? “
Pui mana la ochi si te arunci. Dupa o judecata indelungata, desigur… 🙂
mă întreb ce aÅŸ face eu în acea situaÅ£ie, fiind eu acea persoană “apreciată mult”, ÅŸi, urmând instinctul disciplinat printr-o aplicare continuă ÅŸi perseverentă a regulilor comunităţii în care am c r e s c u t aÅŸ rezolva problema.
Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.
@mih: haha! Gramo nu reuseste sa-si aminteasca exemplele standard, dar isi poate inchipui lejer niste cazuri in care decizia utilitarista n-ar fi cea mai buna; de pilda, e un tip care e gata sa toarne laxative in bazinul din care se alimenteaza cu apa un oras intreg si singurul mod in care il putem opri e sa-l impuscam;
utilitarist, e mai naspa sa se cufureasca un oras intreg decat sa fie impuscat un amarat; dar principiile morale ne opresc sa-l impuscam pe ala (sa nu ucizi, deh…)
@Raluca Hippie: ok, un tip care e celibatar convins si si-o trage cu diverse tipe casatorite, daca isi pune intrebarea ta, isi raspunde, probabil, asa: “so what, eu n-am nevasta? ce daca si-ar trage-o toti oamenii cu nevestele altora? pe mine tot nu m-ar afecta”
@Turambar: looooooooool! 🙂
@Mario: hmmmm, prea complicat! 🙂 in plus, ce se intampla cand situatia e noua si toate experientele tale din trecut si regulile comunitatii nu te ajuta? sau: ce se intampla cand ajungi intr-o alta comunitate?
@Here and now: si daca tie nu-ti place masajul, iar viata altcuiva depinde de un masaj facut la momentul potrivit? 🙂
>gramo ar fi bun un exemplu. In vechime, comunitatile isi reglau aceasta situatie neacordand drept de vot persoanelor din afara comunitatii. Cu alte cuvinte, daca esti strain, nu esti cetatean, nu iei decizii in interiorul acelei comunitati, e ca si cum nu ai avea probleme.
Hmmm…m-ati cam incuiat. Poate solutia la asta ar fi “Valul ignorantei” ala de la Rawls: adica, sa zicem, ca experiment mental, ca “inainte de facerea lumii” se intalnesc niste unii fara sa stie care o sa fie pe lumea aia familist si care celibatar si se intreaba: “Ba, ar fi bine sau n-ar fi bine barbatii necasatoriti sa se reguleze cu nevestele familistilor?” La care ei s-ar putea sa se gandeasca cam asa: “M-ar cam deranja, e daevarat, daca as fi burlac convins si n-as avea voie sa mi-o trag cu femeile casatorite, dar daca as fi familist mai tare m-ar durea sa ma insele nbevasta, deci mai bine sa nu”
Am inteles, vorbesti despre un masaj la organul moral.
Pentru revigorare, sau ca sa-l salvam chiar de la deces.
🙂
Here and now, trebuia si tu sa fi zis: si daca in urma masajului savarseste o potlogarie? atunci? nu era mai bine sa-l fi lasat in plata Domnului?