O parte din cenusa lui Bastroe s-ar putea sa pluteasca si acum, sub forma de particule foarte fine, in aer. Am putea spune, in acest sens, ca in prezent noi toti respiram un iepure.
Iar acest lucru nu poate fi respins spunand ca nu respiram intreaga cantitate de cenusa produsa prin arderea corpului lui Bastroe (corp care era, probabil, deja eviscerat). Nici aerul nu-l respiram pe tot, si tot spunem ca respiram aer.
Hm, ia sa facem noi niste calcule.
Scrie pe o pagina de unde am luat urm datele ca un copil lasa aprox. 1 kg de cenusa. Sa zicem ca un iepure lasa… 100 g? (copil=20 kg,iepure=2 kg).
Cenusa (umana, dar sa zicem ca se aplica) contine:
* Phosphate 47.5%=47.5 grame=0.50 moli.
* Calcium 25.3%=25.3 grame=0.63 moli.
* Sulfate 11.00%=11 grame=0.114 moli;
* Potassium 3.69%=3.69 grame=0.09 moli;
* Sodium 1.12%=1.12 grame=0.048 moli;
* Chloride 1.00%=1 gram~0.02 moli;
* Silica 0.9%=0.011 moli;
and traces of other substances :D.
In total avem: 1.402 moli~1.4 moli.
Deci: 1.4 moli = 1.4 * 6.02214 × 10^23 atomi (sau molecule).
Buuuun.
Atmosfera pamantului cantareste aprox: 5.27E+21 grame.
80% e nitrogen, adica 4.21E+21 grame=1.26E+21 moli=6.02214 × 10^23*(1.26E+21)=6.02214 * 1.26*E+44 atomi
20% e oxigen, adica 1.054E+21 grame=6.943E+19 moli=6.02214*6.94*E+42.
(plus sau minus E+2);
Deci: atmosfera are in total 8.005*10^44 atomi
In concluzie, exista (1.4 * 6.02214 × 10^23)/(8.005*10^44)=1.05*10^-21 sanse ca eu sa respir o singura molecula din cenusa iepurelui. Si sansele scad si mai mult (geometric?) daca vrem mai mult de o molecula.
Deci, cu o probabilitate foarte mare* putem spune ca NU, nu respiram cenusa iepurelui.
*Varsta universului e de 4.32329886 × 10^17 secunde, par example.
G.
🙂