Povestea e asa. Stateam intr-o garsoniera dintr-o casa cu doua etaje din Cotroceni. Nu exista asociatie de locatari si nici administrator. Singurele cheltuieli comune erau cele cu apa rece si gunoiul. Vreo doi ani m-am ocupat de treaba asta, dar doamna B. J., una dintre vecine, nu platea niciodata nimic. Pe langa asta, rupea sistematic afisele cu sumele platite. Probabil o deranja sa vada cum ii creste datoria, datorie pe care o acopeream eu din banii mei.