Mai intai, nu vorbesc despre faptele bune pe care incearca sa le faca impreuna mai multi oameni (cum a fost Habarnam, de pilda). In astfel de cazuri n-ai cum sa nu vorbesti cu altii despre ceea ce iti propui sa faci si despre ceea ce faci.

Dar daca fac o fapta buna pe cont propriu? Am auzit, chiar si de curand, oameni care spuneau ca da, faptele bune trebuie sa fie povestite, pentru ca in felul asta le dai un exemplu frumos si altora.

La asta se poate totdeauna raspunde ca un exemplu fluturat ostentativ prin fata ochilor nu foloseste nimanui. Oamenii nu pot fi influentati sa faca o chestie daca simt ca vrei sa-i influentezi.

Nu stiu, de fapt. Ma gandeam ca poate imi dati un sfat. Ar trebui sa vorbesc despre faptele bune pe care le fac, sau ar fi mai bine sa nu vorbesc despre asa ceva?