|
1
Intotdeauna atat stanga cat si drepata au jucat ambiguu in
privinta intemeierii drepturilor.
Dupa cum spuneam in primul mai, cel cu care a inceput
discutia, fiecare parte sustine nu numai ca modelul ei de proprietate
(privata/comuna) e cel drept, moral, justificat, cat si ca acel aranjament al
proprietatii si nu celalalt e viabil economic, eficient, duce la bunastare
materiala, etc.
Evident daca intre astea doua nu exista o legatura
conceptuala, e foarte posibil ca fiecare sa aiba dreptate doar intr-o privinta,
deci tabela ar trebui sa contina 4 casute si nu doar 2.
Dar daca astea doua sunt conceptual independente, nu vad
de ce libertarienii (si comunistii si oricine altcineva) s-ar mai obosi sa
demonstreze ca anumite practici despre care se spune ca incalca drepturi
(impozitarea pt ei, exploatarea pt marx) sunt ineficiente economic, asta nu
poate conta daca criteriul pentru dreptate sociala e corect, e oare doar o
demostratie in plus care spune ceva de genul "uite, nu numai va facem dreptate,
dar va mai dam si bani pe deasupra"?
Deci pare destul de improbabil sa presupunem ca nu exista
o legatura logica intre bunastare si drepturi.
Insa in atunci cand libertarienii fac praxeologie si dau
justificari a priori ale sistemului de drepturi, exact asta se intelege, ca mai
intai definim drepturile in functie de niste criterii apriori pentru dreptate si
abia apoi facem economie si vedem daca incalcarea drepturilor alora ar fi
profitabila sau nu pentru societate. Si Marx poate fi citit in acelasi fel:
argumentele lui impotriva proprietatii private pot fi vazute ca morale, de
exemplu regula homsteading-ului poate fi contestata: de ce ar fi o bucata de
pamant a cuiva doar pentru ca a folosit-o primul? Cum poate avea cineva un drept
de proprietate asupra unor obiecte? De ce eu nu ar avea dreptul sa folosesca
bunurile altora din moment ce nu are nici o vina cineva care s-a nascut intr-un
orfelinat?
Daca independenta conceptuala a justificarii drepturilor
si aranjamentului celui mai profitabil al prop. trebuie respinsa, atunci trebuie
respinse si argumentele apriori ale libertarienilor, si cele morale ale lui
Marx.
Liberalismul clasic e in mare masura despre intemeierea
drepturilor si criteriul dreptatii sociale. Insa daca aici inteleg (oarecum) cum
e generat un sistem de drepturi din regula "e permis orice nu interfereaza cu
libertati egale ale celorlalti", asta nu spune nimic despre bunastare, ci e
aplicat in genere la drepturi ca cel de libera exrimare, etc.
Tactica libertarienilor e sa spuna ca nu exista decat un
singur fel de drepturi, drepturile de proprietate (asupra corpului, imaginii
proprii, prop. materiala) si ca fara ele actiunea nu este posibila. Dar am vazut
din ce motive justificarile a priori sunt suspecte.
Mai interesant mi se pare sa vedem cum sistemul de
drepturi e generat plecandu-se de la bunastare. Mises face asta in Liberalism,
singura carte de el pe care am citit-o. Spune raspicat ca daca o institutie e
eficienta atunci e dreapta, nu exista nici un alt criteriu al dreptatii care i
se poate aplica. Iar singurele aranjamente care sunt eficiente sunt cele in care
oamenii au proprietati individuala.
Citez extensiv din Mises:
The program of liberalism, therefore, if condensed into a single word,
would have to read: property, that is, private ownership of the means of
production (for in regard to commodities ready for consumption, private
ownership is a matter of course and is not disputed even by the socialists and
communists). All the other demands of liberalism result from this fundamental
demand. (....) It is not on behalf of property owners that liberalism favors the
preservation of the institution of private property. It is not because the
abolition of that institution would violate property rights that the liberals
want to preserve it. If they considered the abolition of the institution of
private property to be in the general interest, they would advocate that it be
abolished, no matter how prejudicial such a policy might be to the interests of
property owners. However, the preservation of that institution is in the
interest of all strata of society. Even the poor man, who can call nothing his
own, lives incomparably better in our society than he would in one that would
prove incapable of producing even a fraction of what is produced in our own.
(....) Everything that serves to preserve the social order is moral; everything
that is detrimental to it is immoral. Accordingly, when we reach the conclusion
that an institution is beneficial to society, one can no longer object that it
is immoral. There may possibly be a difference of opinion about whether a
particular institution is socially beneficial or harmful. But once it has been
judged beneficial, one can no longer contend that, for some inexplicable reason,
it must be condemned as immoral (....) In seeking to demonstrate the social
function and necessity of private ownership of the means of production and of
the concomitant inequality in the distribution of income and wealth, we are at
the same time providing proof of the moral justification for private property
and for the capitalist social order based upon it.
Pentru mine, felul asta de a argumenta ca drepturile
rezulta din eficienta prop private si nu invers.. makes sense. Stiu ce
dezavantaje are asta, dar parca e preferabil fata de variante unde se putea
intampla ca un criteriu pt sist de drepturi sa justifice un aranjament al prop
impracticabil.
Si Marx e mult mai bine inteles in felul asta: daca prop
privata e nedreapta, e petru ca numai unii profita din ea, ca bunastarea e doar
pentru o clasa sociala.
Bineintels ca numai unul din ei poate avea dreptate, dar
macar ambele argumente merg de la bunastare la drepturi si merg separat si pt
una si pt alta.
2
Daca ordinea asta e cea corecta, atunci asta are
consecinte serioase pentru discutia noastra cu caritatea;
1) daca practica impozitarii nu e ineficienta (pt soc in
general) nu mai se poate sustine ca e nedreapta.
nu se poate spune ca e nedreapta pentru ca nu respecta
preferintele indivizilor, le forteaza mana sa fie caritabili, pentru ca pentru
ca e nedreapta sau nu in functie de cat de eficienta e (iar demonstratie lui
stefan ca e ineficienta se bazeaza pe incalcarea drepturilor
contribuabililor)
2) daca caritatea e ineficienta, atunci poate ar trebui sa
fie interzisa :-)).
OK, de final asa, trebuie sa amintesc ca critica
liberal/liberariana la adresa stangii merge pe multe planuri. chiar daca
impozitarea nu ar fi ineficienta/nedreapta, planificarea tot poate sa fie
imposibila, in lumea actuala oamenii tot pot sa fie imposibil de motivat de
altceva decat prop private si castiguri inegale. dar astea par sa se aplice mai
mult marxismului ortodox (marx ar face mai bine sa produca mai intai revulutia
culturala pe care o promite, si abia apoi, cand oamenii sunt motivati de altceva
si distributia dupa nevoi e posibila, daca asa ceva se poate inteampla vreodata,
revolutia comunista) si nu democaratiilor sociale si noii stangi.
In orce caz, pana la noi ordine si cat timp capitalismul
produce progres economic si social asa cum a facut-o pana acum, eu continui sa
ma consider liberal, chiar daca cu ureche stanga atent la ce se mai intampla, si
in acelsi timp extrem de critic la adresa felului in care oamenii isi traiesc
vietile in capitalism :-).
Stefan
|