Category Archives: weird

A treia zi – al treilea vis

Al treilea vis a inceput cu o imagine idilica: o plaja insorita. Pe faleza e o casa si incerc sa urc spre ea. Deja e suspect ca ma misc din ce in ce mai incet. Incerc sa merg mai repede si nu reusesc. Ma gandesc ca e un vis. Doar in vis mi se intampla sa ma deplasez asa de incet si sa nu pot face nimic. Totusi, daca imi dau seama ca e un vis, de ce nu imi pot misca picioarele mai repede?

Ma uit spre apa si vad cum cresc valurile. Mai are un pic si ma ajunge. Brusc e furtuna si eu sunt in aceeasi pozitie. Ma gandesc din nou ca e vis, doar in vis pornesc furtunile din senin. Sau poate se intampla si in realitate, dar nu stiu eu.

De cand merg spre casa, fara sa ajung la ea? Daca nu imi dau seama care este timpul actiunii, e vis, clar.

Apa ajunge la mine. Simt ca nu mai pot respira. De ce nu ma trezesc daca e vis? Chiar trebuie sa simt cum e sa ineci si sa mori?

Cateva secunde mai tarziu, m-am trezit. 🙂

A doua zi – al doilea vis

In visul asta zburam. Ca zburam nu e mare lucru, fiindca toata lumea zboara in vis. Cred. N-am verificat, de fapt, dar am tot auzit oameni spunand ca viseaza ca zboara. In fine, vreau sa spun ca zborul meu era deosebit.

In primul rand, mergeam cu viteza foarte mare. Era ca si cand as fi folosit un simulator de zbor pe calculator si as fi zburat cu un avion, la distanta mica deasupra solului.

Dar partea mai importanta abia acum vine.

Continue reading →

Saptamana asta incerc sa va povestesc in fiecare zi cate un vis

Primul vis e asa. Pe vremea comunistilor, cica, primaria orasului Bucuresti conectase un sistem de sonorizare la tevile de alimentare cu apa si tuburile de canalizare din subteran. Le faceau sa vibreze, iar in felul asta produceau sunete. Sunetele erau imperceptibile pentru urechile oamenilor obisnuiti, dar formau un fond muzical constant.

Oamenii ascultau tot timpul marsuri comuniste, dar nu-si dadeau seama. Era ca si cand ar fi fost bombardati continuu cu mesaje subliminale, care le spuneau sa respecte regulile regimului in care traiau. Dar in primul rand erau indemnati sa munceasca.

Continue reading →

A fost odata un creier de om (o poveste bazata in parte pe o idee dintr-o carte a lui Frank J. Tipler)

Era la un muzeu, intr-un borcan cu un lichid urat mirositor. Se zvonea ca fusese al unui mare om de stiinta sau ceva de genul asta, dar el habar n-avea. Singurii oameni pe care-i vazuse vreodata erau cei care veneau la muzeu. Si era cumva clar ca nu era creierul niciunuia dintre ei.

Intr-o zi s-a petrecut un accident in care a fost implicat si creierul din povestea noastra.

Continue reading →

Iar am vazut o reclama la televizor :)

Scenariul e acelasi. Am trecut in vizita pe la Ramona si Gigi, ei nu erau acasa, era doar pisica. Iar se uita la Animal Planet. 🙂 Apare o reclama bine tintita, la mancare pentru catei. Pe pisica o durea la basca, bineinteles, dar eu m-am uitat. De curiozitate.

Mesajul era ca mancarea aia “ii prelungeste viata cainelui tau cu pana la doi ani”. Cred ca am citat exact. Marca de crantzanele n-am retinut-o, dar nu cred ca are vreo importanta.

Problema cu mesajul ala e un pic mai delicata, asa ca o sa va rog sa aveti un pic de rabdare cu mine. Ma iesplic imediat.

Continue reading →

Am vazut o reclama la televizor

Am trecut pe la Ramona si Gigi in vizita, ei nu erau acasa, era doar pisica lor, care se uita la Animal Planet. Si am stat si eu un pic pe acolo si la un moment dat am vazut o reclama la o cafea solubila, nu mai tin minte marca, dar erau unii la servici si seful lor vorbea la telefon si dupa aia isi faceau semne intre ei si plecau din birou in patru labe, ca sa nu-i vada seful. Si ieseau in curte si beau cafele pe niste mese de lemn. Si mesajul era ceva de genul ca aia e o chestie careia nu-i poti rezista.

De ce-as vrea, ma rog frumos, o chestie careia nu pot sa-i rezist? Nu e ca si cand as consuma un drog care da dependenta? De ce sa-mi doresc sa devin o persoana dependenta, sau in orice caz o persoana care nu se poate controla? Cum ma poate convinge cineva sa cumpar un produs, spunandu-mi ca dupa aia n-o sa mai pot fara el!? Weird!

Permis pentru facut copii

I-am auzit pe unii oameni vorbind despre asa ceva la un moment dat. Cred ca va puteti inchipui diferite situatii in care ar putea veni vorba despre asta – copii prost ingrijiti (sau prost educati), parinti iresponsabili etc.

Pe de alta parte, sunt cei care raspund ca nu se poate sa le interzicem unora sa aiba copii, ca asta ar insemna sa discriminam s.a.m.d.

Cred ca ar trebui sa ne lamurim daca a avea copii e un drept al tuturor, asa cum e dreptul la viata, de pilda. Sau nu neaparat a face copii, cat a-i creste si a-i educa, fiindca acolo apar de obicei problemele (ok, mai sunt si situatiile in care parintii ii transmit genetic copilului o boala supernashpa).

Anyways, va propun un joc. Sa presupunem ca am trai intr-o tara in care ai nevoie de permis pentru a face / creste un copil. Chestia asta n-o putem schimba. Putem, in schimb, sa stabilim cum sa se acorde permisul ala. Cine il primeste si dupa ce criterii, that is.

So, avem nevoie de cateva propuneri, insotite de niste justificari. Dupa aia putem sa facem o lista si sa votam, daca vreti.

Va rog sa-mi explicati o chestie!

Eram cu niste prieteni la cumparaturi cand am vazut chestia asta:

Nu se vede foarte bine, dar sub numele produsului (Dovleac placinta – Gradina Soacrei) vine “lista de ingrediente”. Cica:

Ingrediente: dovleac

Eu cand am vazut chestia asta nu m-am mai putut abtine si am izbucnit in ras. Oamenii care erau cu mine se uitau mirati. Le-am aratat punga cu dovleacul, printre hohote de ras, dar nu s-au amuzat. Culmea e ca si acum, cand imi amintesc de eticheta aia, ma bufneste rasul. Puteti sa-mi explicati de ce?

Continue reading →