Category Archives: social

Scrisoare deschisa pentru Marian Vanghelie, primarul sectorului 5

Am primit de la o mamica un text serios si hazliu despre birocratie. As vrea sa vi-l arat si voua:

Primesc scrisoare de la DGASPC (Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului) din sectorul 5 cum ca am de ridicat 200 roni, alocatie nounascuti (drepturi neredicate). Ma duc la Primaria sectorului 5, depun cerere. Nu inteleg de ce trebuie sa mai depun si cerere, in scrisoare se mentiona ca trebuie sa imi ridic alocatia, nu ca trebuie sa mai depun o cerere pentru a o primi. Dupa ce am depus cererea, am fost informata ca trebuie sa ma duc cu foita pe care scrie numarul cererii si buletinul sa-mi ridic banii de pe strada Baciului nr 5A. Am sunat astazi la primarie si mi s-a spus ca pot sa ma duc pana la ora 3 dupa-amiaza. Desi in intervalul asta eu sunt la lucru, am plecat totusi cu un taxi si am ajuns intr-o locatie ce arata a scoala la 5,10 minute de mers pe jos de la capatul tramvaiului 8 (pentru cei care nu au masina personala sau bani de dat pe taxi). Taximetristul cand a vazut unde am ajuns, a zis ca ma asteapta, nu mi-a luat banii pentru dus si s-a incuiat in masina. Nu stiu cat de periculoasa e zona si daca a exagerat taximetristul, pentru ca nu am mai fost niciodata in zona aceasta.

Continue reading

Sa nu furi!

De ce, pana la urma? Poate stiti cum e cand ti se fura ceva. Weird, nu?

Eu cred ca lucrul cel mai nashpa, intr-o astfel de situatie, e ca nu intelegi. Nu intelegi cum de pot exista oameni care fura: “Cum poate cineva care e intreg la minte sa ia un lucru care-i apartine altui om? E clar ca ii faci un rau omului de la care furi. Si atunci? Cum poate un om sa-i faca rau cu buna stiinta unui alt om?”

E greu sa intelegi ce-i in mintea unui hot. Totusi, trebuie sa existe ceva acolo, nu? Nu toti hotii sunt cleptomani. Nu toti sunt nebuni.

Unii sunt oameni la casa lor, casatoriti, cu familie si copii. Au vecini, prieteni, hobby-uri. Si totusi fura. Nu s-ar putea sa descoperim la un moment dat ca e ok sa furi? Sau ca e ok macar in unele situatii?

In orice caz, cred ca exista hoti care nu au remuscari fata de faptele lor. Poate isi inchipuie ca oamenii de la care fura sunt bogati si ei sunt un fel de eroi care fura de la bogati. Poate unii se gandesc ca toti oamenii sunt nashpa in afara de prieteni si familie si ca toti ti-ar face lucruri urate daca ar avea ocazia, asa ca e vorba de un soi de razboi de genul “care pe care”.

Nu stiu. N-am gasit nici un blog scris de un hot (chiar am incercat cu mai multe search-uri). Cum as putea afla ce-i in mintea unui hot?

[sursa foto]

Ménage à trois – posibile prejudecati cu privire la relatiile de tipul asta

Nu ma gandesc la asocierile obisnuite dintre triade si diverse chestii negative (gen: pacat, perversiune, promiscuitate, rusine si alte tampenii). Si nici nu ma gandesc la oamenii care fac casual sex in 3 (don’t get me wrong, n-am vreo problema cu oamenii care fac casual sex, dar vreau sa fie clar ce ma intereseaza acum).

Vreau sa vorbesc despre relatii relativ stabile bazate pe iubire, respect reciproc, comunicare s.a.m.d. (si da, e o prejudecata lame sa crezi ca astfel de relatii nu pot exista decat intre doua persoane).

Continue reading

Voluntariatul e nashpa, nu-i asa?

Am auzit chestiile astea de mai multe ori: cei care organizeaza actiuni cu voluntari nu fac altceva decat sa profite de ei pentru a-si face ei publicitate; voluntarii, la randul lor, nu vor decat sa-si treaca in CV niste activitati, oricum nu le pasa de ceea ce fac si-si baga picioarele; munca patriotica se facea pe vremea comunistilor, acum ne-am saturat s.a.m.d.

Si daca am o vecina in varsta, care nu-si poate da zapada din fata casei si o ajut? Ce-mi trec in CV? Cine isi face publicitate pe seama mea? Ce treaba au comunistii cu asta?

Inainte sa ninga, in dreptul scarilor de blocuri (sau al portilor caselor) era plin de gunoaie. Daca tu nu esti obisnuit nici macar sa-ti faci curat in fata casei, cum poti sa intelegi ce-i ala voluntariat?

Nu cred ca o sa mai existe un Habarnam 3

De ce? Fiindca ma simt foarte prost atunci cand trebuie sa ma rog de oameni sa se tina de promisiunile facute. Mai ales atunci cand e vorba de fapte frumoase.

Cand promiti sa inapoiezi o carte, de pilda, e grija ta sa o inapoiezi la timp. E naspa ca persoana care ti-a imprumutat-o sa-ti aduca aminte sa-i dai inapoi cartea. Si e extrem de jenant.

Cand te angajezi sa faci o fapta frumoasa, lucrurile sunt si mai delicate. Nu te-a pus nimeni sa faci treaba respectiva. Tu ti-ai propus sa o faci. Mai mult, poti renunta oricand, dar politicos e sa anunti acest lucru din timp. Dar daca nu anunti nimic si nu faci nimic, luni si luni de zile,…

Continue reading

Ce ne-am face fara prosti?

Va intreb serios. Stiu ca in aparenta prostii nu sunt necesari. Poate majoritatea oamenilor ar spune ca e ok sa moara toti in niste accidente stupide, datorate (eventual) unor greseli de ortografie.

Dar daca n-ar mai exista in jurul nostru oameni agramati, inculti, care nu stiu sa gandeasca si sa discute, chiar ar fi ok?

Cine ne-ar mai amuza? Despre ce am mai povesti dimineata la cafea? Ce ar mai publica bloggerii?

Va spun eu, prostii sunt foarte importanti. Daca nu le-am vedea din cand in cand tampeniile, fata de cine ne-am mai simti superiori?

In lipsa lor, poate am ajunge sa ne uitam mai atent la propriile noastre defecte. Poate am fi siliti sa descoperim ca noi insine suntem uneori destul de prosti. Si ca, pe langa asta, suntem si ipocriti.

Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (84)

Aristotel spune: “cizmarul primeste in schimbul incaltamintei recompensa proportionala cu meritul sau”. Si totusi, cum masuram? De unde stim cat e meritul cizmarului? Si cum putem transforma meritul cizmarului intr-o suma de bani?

Si cum se face ca doi cizmari la fel de buni, muncind in timpuri diferite si in tari diferite, primesc sume de bani foarte diferite? Poate cineva sa spuna cati bani merita pentru o anumita munca fara sa stie care e cererea si oferta pe piata?

De ce crede Aristotel ca simpla existenta a banilor e suficienta pentru a putea masura meritele oamenilor in bani? Sau nu crede asta?

Continue reading

Am o intrebare indiscreta pentru voi :)

Cum mergeti azi la job / la scoala?

  • Pe jos. Stiu niste scheme de parkour, in caz ca-s prea multe masini pe trotuar. (37%, 34 Votes)
  • Cu transportul in comun. Am facut deja gripa porcina, nu-i mare branza. (26%, 24 Votes)
  • Merg cu masina, imi iau LOTR la mine, poate o citesc pana ajung. (15%, 14 Votes)
  • Incerc sa ma teleportez, dar daca nu-mi iese, raman acasa. (13%, 12 Votes)
  • Cu bicla. Si-mi pun pe spate o foaie cu "Na, ma! Mergeti cu masina!", ca sa-i enervez pe soferi. (12%, 11 Votes)
  • Cu metroul. Ma duce tata, e sef la sindicat. (7%, 6 Votes)
  • Cu trenul, in caz ca nu fac greva si aia de la CFR. (0%, 0 Votes)

Total Voters: 101

Loading ... Loading ...

Nota: Pentru raspunsul cu bicla m-am inspirat dintr-un tweet al lui Ariel. 🙂

A venit momentul sa vorbesc despre invizibilitate (banuiti ce vreau sa spun, nu?)

Sunt o fiinta invizibila. V-am spus asta de mai mult timp. Nu e ca si cand n-as exista, bineinteles. Interactionez uneori cu oamenii. In viata reala cu foarte putini, iar pe net cu voi. O vreme mi s-a parut ciudat ca nu vrea nimeni sa stie cum e sa fii ca mine. Adica, in fine, v-am mai spus uneori cate ceva, dar nimeni n-a intrebat cum vine treaba cu invizibilitatea asta.

Azi m-am gandit la asta. Mi-am spus: “Oare de ce nu sunt oamenii curiosi sa afle cum e?”. Iar apoi, dintr-o data, am gasit raspunsul.

Continue reading