IV
Natura si caracterul specific al placerii vor deveni mai clare daca vom relua lucrurile de la inceput.
Category Archives: proiecte
Introducere in filosofie (13)
Aceasta este ultima noastra intalnire virtuala. Voi vorbi un pic despre valori si despre sensul vietii.
Ca de obicei, nu va propun raspunsuri la problemele pe care si le-au pus filosofii. Asta nu inseamna, insa, ca e neaparat vorba despre intrebari care nu pot primi un raspuns, fie si provizoriu. Dar in cazul problemelor filosofice e important sa cauti raspunsurile si sa le gasesti pe cont propriu. Iar eu am incercat sa va ofer doar o harta pentru astfel de explorari.
Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (94)
Aristotel continua sa discute punctul de vedere potrivit caruia placerea ar fi cel mai mare bine. Dupa ce a prezentat (si a criticat) argumentele lui Eudoxos (tipul care sustinea ca placerea e binele suprem), i-a luat la rand si pe adversarii lui.
Introducere in filosofie (12)
Unii filosofi au avut contributii stiintifice importante. Exemplele le puteti gasi singuri. De asemenea, unii oameni de stiinta au reflectat asupra propriei lor activitati si asupra altor teme, ajungand la idei filosofice cel putin interesante (si poate si valoroase).
Astazi o sa aruncam o privire asupra catorva teme discutate de filosofi atunci cand s-au gandit la stiinta. O privire sumara si probabil un pic grabita, bineinteles, dar in lipsa careia cred ca e greu sa iti formezi o imagine de ansamblu asupra filosofiei.
Sa citim impreuna – Aristotel, Etica nicomahica (94)
III
De asemenea, daca placerea nu este o calitate, nu rezulta de aici ca ea nu este un bine. In fond, nici activitatile virtuoase nu sunt calitati, dupa cum nici fericirea.
Explorare urbana nr. 2
Maie umpic (sic!) si se face un an de la prima explorare urbana, asa ca am mai facut o incercare. Am fost pe undeva pe aici, iar pozele arata cam asa:
Introducere in filosofie (11)
Trebuie sa existe o legatura intre pixelii colorati pe care ii vedeti acum si lumea inconjuratoare, nu? Altfel, ce rost ar mai avea sa vorbim sau sa scriem? Noi presupunem de obicei ca intre limbaj si realitate exista o legatura si ca toate cuvintele noastre au un inteles. Asta distinge ceea ce am scris pana acum de o expresie precum “ghdjlk fosm gldkj odsaiufg oiu eoiu”.
In prezentarea de astazi o sa fie vorba despre felul in care au incercat filosofii sa inteleaga in ce consta legatura dintre limbaj si realitate si ce inseamna ca o expresie lingvistica are un inteles.
Sa citim impreuna – Aristotel, Etica nicomahica (93)
Cartea a X-a
I
Vom trata asadar, in cele ce urmeaza, despre placere. Caci placerea este privita ca fiind impregnata in natura umana mai mult decat orice, motiv pentru care si in procesul educativ placerea si durerea servesc drept mijloace pentru dirijarea tinerilor.
Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (92)
[textul e aici]
Aristotel a ajuns la concluzia ca trebuie sa ai prieteni ca sa ajungi o persoana fericita. Acum intrebarea e: “Ok, e bine sa ai prieteni, da’ cati?” Iar raspunsul tine si de tipul de prietenie despre care e vorba.
Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (91)
[textul e aici]
Cred ca un om care e dezamagit de prieteni ar putea sa ajunga sa se intrebe daca are rost, in viata, sa incerci sa-ti faci prieteni. N-ai putea avea o viata implinita si fara prieteni? Asta e felul in care inteleg intrebarea lui Aristotel din capitolul IX.