Gramo1 se trezeste la 7 jumate dupa o noapte dormita cu burta la soare (cu foiala si somn intrerupt de mersul la buda la cateva ore, that is), isi ia sandvich-urile pregatite de cu seara de Gramo2 si iaurtul, dar isi uita cornuletele acasa. Se suie in diferite mijloace de transport (controlorii nu-i mai cer biletul fiindca s-au obisnuit cu prezenta sa in mijloacele de transport respective) si ajunge la cimitir.
Continue reading
Category Archives: povestiri
Noua poveste cu pestisorul de aur
Totul a pornit de la un vis urat. Daca n-ar fi fost asa, Georges si Ramon nu ar mai fi ajuns personaje de poveste. In ziua urmatoare aveau pofta sa se binedispuna. Si-au luat pisica si au plecat la pescuit. Au prins un pestisor de aur.
Era pestisorul ala, stiti voi, cel care iti indeplineste trei dorinte personale, fara sa fie Dumnezeu sau statul asistential.
Continue reading
Citite cu placere de Gramo ieri
In primul rand lui Gramo i-a placut asta (de la avizierul personal al Irinei). Apoi (dar nu neaparat pe locul doi) i-a placut un post al lui Cristian Teodorescu despre o carte intitulata Supermenajera (parca incepe sa scrie ca un blogger; si raspunde si la comentarii!). In fine, o poveste de la luciarux.
Continue reading
Domnul marinescu
[inca o poveste]
Domnul marinescu simtea ca durerea ii rascoleste maruntaiele. Durere, durere, durere, durere si iar durere!…
Un soarece de otel rodea din intestinele domnului marinescu, i le perfora cu incapatanare, se zbatea nebuneste in stomacul sau, murea de o mie de ori inecat in sangele domnului marinescu, apoi invia si ii sfarteca inca odata muschii abdominali.
Continue reading
Cine e autorul acestui text?
“Acum n-o sa scriu nimic interesant.” – Pai atunci, la ce bun? “Pai ce, viata ta e tot timpul interesanta?” – Nu, dar eu nu scriu. “Si acum ce faci?” – Bine, mersi. “Nu, voiam sa zic: acum nu scrii?” – Nu. “Ei, pe dracu! Si cine scrie?” – Tu.
Continue reading
Temistocle si robotul
Temistocle avea un robot de bucatarie. Il cumparase de la hypermarket. Pe cutie era o poza cu robotul in diferite ipostaze: robotul care tocmai procesase mancarea si produsese cubuletze de carne, morcovi si frunze de patrunjel, robotul care tocmai storsese niste suc maroniu etc.
Azi
Azi Gramo si-a ajustat niste pantaloni. De mai multe ori, fiindca tot lungi ieseau. Iar inainte de asta s-a epilat axilar (auch 🙂 ).
Iar inainte de asta a facut dus. Iar inainte de dus si-a bandajat degetul pe care si l-a stropit ieri cu ulei incins din friteuza. Asa ca la dus a trebuit sa se spele cu mainile de rezerva.
Continue reading
Ralu Nantu РPun laba pe t?r̢murile ro?ii, copiii mei vor avea ce s? ̨mbuce
La frizerie, na?a spurca un spânzurat. Cu nimic mai prejos, m? preg?team s? l??esc zigomatocul unei strâmbe. M? apropiasem deja de chi?toc, tocmai când îmi trimisese Cium? pe una din blondele lui g?unoase de la 5.
Continue reading
Andrei Balasoiu – Jurnal sau scrisoare deschisa?
[10x pentru text Andrei!]
Astăzi este marÅ£i, 28 decembrie 2004, o zi aproape ca oricare alta. Sunt cazat la o cameră de hotel din Băile Herculane, care se numeÅŸte, culmea, tocmai Hercules… Ce chestie, nu-i aÅŸa? De fapt, tocmai astăzi am călătorit sute de kilometri până aici. Obositor, nu-i aÅŸa? Pe drum, am încercat să facem timpul să treacă mai repede, punând două CD-uri ÅŸi jucând Fazan.
Ralu Nantu – Doamnele cu batic
[Ralu Nantu este Ragna]
Fariseii au trăit printre noi dintotdeauna. Ne-au povestit cu nesimţire cât sunt de pocăiţi şi milostivi, au făcut mătănii în tot felul de ipostaze şi au dat pomelnice în gura mare. Faceţi o excursie, într-o joi noapte, la biserica de la Giurgeni.
O să-i vedeţi acolo, aliniaţi şi adormiţi, dar copleşiţi de chestiunea măreaţă pe care o înfăptuiesc, pe toţi fariseii oraşului. Dar, despre Giurgeni, altă dată.
Continue reading