Închipuiți-vă(-ți) că aveți un partid. Cu niște susținători stabili, doar că sunt în vârstă. Vreți să vă păstrați susținătorii, dar costă prea mult să le prelungiți viața, îmbunătățindu-le serviciile medicale și alte chestii. Inevitabil, mor. Așa că încercați să îi faceți să vă voteze și după ce mor. Doar că iese prost.
Nu mai rămâne decât să câștigați votanți tineri (și liberi). Deci trebuie să pozați într-un partid tânăr, progresist și fără prejudecăți. Asta, n-o să le convină votanților bătrâni și conservatori (și nici ultranaționaliștilor ultraortodocși imbecili), dar e inevitabil că viitorii votanți vor fi tot mai inteligenți și mai deschiși la minte.
Așa că faceți mișcarea. Îi dezamăgiții pe votanții credincioși, în speranța că îi veți amăgi pe cei din următoarea generație. În fond, aceștia din urmă nu știu prea multe. Ei se bucură de tot ce li se pare progresist, open minded și cool. Dacă un tip gay era contabilul mai multor mafioți pesediști și era propus într-o poziție cheie în stat, era la fel.
Tinerii (dezghețați) ar fi zis că pesedeul e cool, bătrânii ar fi murit cu un gust amar în gură, iar mafioții pesediști ar fi avut garanția că un contabil care le cunoaște toate secretele îi va ajuta în continuare dintr-o poziție mult mai bună.
Banul nu are nici o ideologie. Nici o religie. Toate generațiile, la noi, au asta în comun. Cred că pentru politicienii sau guvernanții de meserie are vreo importanță ceea ce susțin. Că ei pun preț pe idei, pe convingeri, pe idealuri sau pe credințe religioase. De fapt, cei mai mulți se folosesc de cuvintele pe care le rostesc pentru a caștiga bani. Astea sunt uneltele lor – cuvintele pe care le spun.
Nu trebuie să crezi în șurubelniță pentru a folosi șurubelnița. Trebuie să crezi că funcționează. Cuvintele rostite funcționează. Nu trebuie să crezi ce spui.
Până acum s-au vândut bine xenofobia, ortodoxismul și alte “valori naționale”. De acum e clar că se vor vinde tot mai bine anti-discriminarea și “minoritățile”. Adică discursurile despre astea. Asta e tot.
