A fost supertare Constanţa Erbiceanu. In primul rand, trebuie sa va ganditi in ce atmosfera a crescut. Mama si tatal ei avea un “salon” cultural la care veneau Eminescu, A. D. Xenopol si Negruzzi (plus altii de la Junimea). Adica, na, cum e sa-i ai mereu musafiri in casa pe astia, right? Si cand nu erau astia in vizita, mai trecea Iorga sa imprumute cate o carte. In plus, mai venea la seratele familiei ei si un compozitor, prof la Conservatorul din Iasi, Eduard Caudella. Asta e tipul care l-a descoperit pe Enescu, pe cand era un mucos. A vazut ca are talent si i-a batut la cap pe parintii lui sa-l trimita sa invete sa cante la vioara. Keep that in mind.

In al doilea rând, Constanța a fost printre primele femei din Romania care si-au luat bacul (in 1893). Dupa care a taiat-o in Germania, unde l-a avut prof de pian pe Carl Reinecke. Asta studiase cu Felix Mendelssohn, Robert Schumann si Franz Liszt.

Dupa aia s-a plimbat si a dat concerte prin Paris, Londra, Berlin etc. A ajutat-o un compozitor polonez, Moritz Moszkowski, care a scris pentru ea si un concert pentru pian și orchestră (despre Moszkowski s-a spus ca e cel mai tare compozitor de piese pentru pian, după Chopin). I-a placut in Berlin si s-a mutat acolo. Si daca tot statea in Berlin, s-a apucat sa studieze muzicologie. Si daca tot era acolo, s-a dus si la cursurile de filosofie (probabil la Universitatea Humboldt; ma rog, pe atunci se chema Friedrich-Wilhelm; nu i-a mai prins pe Hegel si Schopenhauer, care au predat acolo, dar i-a prins pe cei mai buni studenti ai lor, probabil).

Dupa aia, cand s-a plictisit sa stea in Berlin, s-a intors in Romania, a devenit profa la Conservator (colega cu Enescu, gen; printre altii, l-a avut ca student pe Valentin Gheorghiu) si a creat scoala romaneasca de pian. Just like that.