Cu hidrobicla, ma rog. Costa 10 lei ora, daca vreti sa va dati. Si trei sa lasati un buletin. Noi n-aveam, am lasat legitimatia de presa a lui Ramo, a fost ok.
In orice caz, la terasa aia de langa debarcader au o pizza foarte proasta. Si dupa ce ca nenea ala isi bagase in nota de plata vreo patru lei si ceva “pentru servicii” (care au fost execrabile), nici n-a mai dat 4 lei rest de la 50, ca si cand i s-ar fi cuvenit. Un nesimit. In fine, mai bine va aratam ce filmulete am facut pe lac.
Filos e un fel de pub cu pretentii din Grozavesti. Pizze cu nume de filosofi sau indivizi despre care se stie ca au fost, cel putin, greci (vezi Pericle), tablouri kitchoase pe pereti etc. O taverna, s-ar putea spune, care incearca sa-si faca un renume pe baza faptului ca studentii si profii de la filosofie n-au alt loc mai bun unde sa se duca. Un loc, chipurile, boem.
Asa, deci ne-am trezit pe la 10, am facut dus (etc.), am pus pozele de la Roblogfest pe blog, dupa care am plecat in Carrefour, de unde am luat diverse chestii pentru domnul Moscolici, plus un suc de portocale, 4 rosii si o crema de branza pentru noi.
Apoi am luat un 168 (parca) pana la Gara, unde am inceput sa asteptam 182-ul. Care nu mai venea. Am dat o fuga pana la covrigi. O tanti in varsta se bagase in fata si un tip cu aspect de cocalar se plangea catre prietena lui: “bai, ce invizibil sunt azi!”
Dar ningea. Ningea rau. Cand am ajuns la unibuc ningea tare de tot. Daca nu ne credeti putem sa va si aratam:
Mancarea e scumpa si nu prea buna. Ficatzeii de pui parca aveau un gust de mucegai (ceva era, in orice caz, in neregula). Chifla nu era prea proaspata, legumele la gratar nu aveau nici un gust, cartofii la cuptor semanau cu niste cartofi fierti obisnuiti etc.
Nu vrem sa spunem ca ar fi oribil, dar atmosfera e de cantina pentru oameni mai saraci, in timp ce preturile sunt cam de fitze. π
Iar acum intrerupem acest program pentru a va arata o poza:
Am trecut pe la Biblioteca. Nu am gasit nimic de citit. π Atmosfera era placuta, muzica nu era prea tare, era curat si la buda. Downsides: preturile nu erau studentesti si nu aveau wireless:
Mai intai am fost in Carturesti. Carturestiul este un local rau famat, frecventat de cocalari. Glumim, desigur. (Gramo, in paranteza fie spus, crede ca unii cocalari sunt de o mie de ori mai autentici decat unii snobi.) Am mers la lansarea despre care scria Ariel pe blog (Alexandru Dumitrascu – Poezii cu peronul pe partea dreapta).
Continue reading
Metropotamul ne mangaie parinteste pe cap: “Gramo bate din picior ca dl. Goe si zice ca vrea cafenea de bloggeri! Acum! π N-am vrea sa stricam bucuria copiilor, mai ales inainte de Mos, dar… oare nu se flutura eticheta asta de blogger un picut prea obositor?”
Sa dam deci dovada de maturitate si sa nu raspundem pe un ton belicos. Mai ales ca nu e limpede daca impersonalul “se flutura” ne priveste sau nu. Sa presupunem, care va sa zica, ca in spatele povestii cu fluturatul ar sta o critica serioasa si intemeiata.
Continue reading
De fapt n-am stat la concert, asa ca nu putem sa va povestim cum a fost. Am ajuns acolo pe la 8 fara ceva si era full (era deschis si la etaj, dar acolo era superfull):
In mod obisnuit, dupa sase zile Gramo abia se acomodeaza la mare, dupa care incepe sa stea inca vreo cateva saptamani. De data asta, trebuia sa ne intoarcem acasa. Dupa cum era de asteptat, vremea s-a indreptat exact in ziua asta. π
Continue reading